Reflexul ahilean

• Testarea radacinii S1. Reprezinta cel mai fidel indicator clinic pentru suferinta la acest nivel.
• Verificarea nervului tibial si a sciaticului. Confirma integritatea caii nervoase pana la musculatura posterioara a gambei.
• Reglarea tonusului tricepsului sural. Participa la ajustarea automata a muschilor care sustin propulsia in timpul mersului.
• Contributia la stabilitatea in ortostatism. Raspunsul rapid la intinderea gambei corecteaza oscilatiile corpului.
• Detectarea precoce a neuropatiilor. Este frecvent primul reflex care se diminueaza in afectarea difuza a nervilor.
• Diferentierea nivelului lezional in sciatica. Raspunsul modificat orienteaza spre S1, in timp ce L5 lasa reflexul intact.
• Evaluarea unor tulburari metabolice. Intarzierea fazei de relaxare poate aparea in hipotiroidism.

• Hernia de disc L5 si S1. Compresia radacinii S1 diminueaza sau aboleste raspunsul si se asociaza cu durere pe fata posterioara a coapsei si a gambei.
• Polineuropatia diabetica. Pierderea bilaterala a reflexului apare adesea inaintea altor semne clinice evidente.
• Sciatica de cauza compresiva. Modificarea reflexului ajuta la stabilirea radacinii implicate.
• Ruptura tendonului lui Ahile. Raspunsul dispare prin intreruperea continuitatii mecanice, nu prin afectare nervoasa.
• Leziunile nervului tibial. Compresiile de-a lungul traseului reduc raspunsul la testare.
• Hipotiroidismul. Relaxarea prelungita dupa contractie reprezinta un semn clasic descris in aceasta afectiune.
• Imbatranirea fiziologica. Raspunsul poate fi diminuat simetric la varstnici, fara semnificatie patologica.
• Leziunile medulare deasupra nivelului S1. Produc raspuns exagerat, frecvent insotit de clonus la glezna.

Medicul neurolog realizeaza testarea in cadrul examenului complet si interpreteaza rezultatul alaturi de forta flexiei plantare, de sensibilitatea de pe marginea externa a piciorului si de manevrele de elongatie sciatica, completand evaluarea cu electromiografie sau rezonanta magnetica lombara.

Medicul ortoped il verifica in patologia coloanei lombare si a tendonului lui Ahile, iar medicul diabetolog il foloseste ca instrument de screening in urmarirea neuropatiei. Medicul de recuperare medicala si kinetoterapeutul il retesteaza pe parcursul programului, pentru a urmari evolutia functionala.

Tratamentul cauzei. Abordarea herniei de disc, a neuropatiei sau a leziunii tendinoase determina intreaga strategie.

Controlul afectiunii metabolice. Echilibrarea diabetului si a functiei tiroidiene influenteaza direct evolutia neurologica.

Medicatia prescrisa de medic. Vizeaza durerea radiculara si componenta neuropata.

Kinetoterapia personalizata. Tonifierea tricepsului sural, stabilizarea lombara si refacerea propulsiei in timpul mersului.

Fizioterapia. Sustine reducerea durerii in faza acuta a sciaticii.

Reeducarea mersului. Necesara cand slabiciunea flexiei plantare modifica faza de impingere a pasului.

Interventia chirurgicala. Indicata in rupturile tendinoase si in compresiile radiculare cu deficit motor persistent.

Reevaluarea periodica. Retestarea arata daca functia nervoasa se reface dupa decompresie sau dupa echilibrarea bolii de fond.

Acelasi reflex ahilean diminuat poate veni de la o hernie de disc, de la o neuropatie diabetica sau de la o ruptura de tendon, iar fiecare dintre aceste situatii cere alt tip de program si alte precautii. Diferentierea se face prin corelarea semnelor clinice cu investigatiile, lucru pe care il fac medicii si kinetoterapeutii Kinetic inainte de stabilirea planului de recuperare.