Bicepsul brahial

• Flexia cotului. Apropie antebratul de brat, gest prezent in ridicarea obiectelor si in majoritatea activitatilor zilnice.
• Supinatia antebratului. Roteste palma in sus, fiind cel mai puternic supinator al corpului, cu eficienta maxima cand cotul este flectat.
• Participarea la flexia umarului. Prin capul lung contribuie la ridicarea bratului in fata corpului.
• Stabilizarea articulatiei umarului. Tendonul capului lung ajuta la mentinerea capului humeral in cavitatea glenoida in timpul miscarilor.
• Controlul miscarii excentrice. Franeaza coborarea controlata a greutatilor si a obiectelor, protejand articulatiile.
• Asistarea abductiei bratului. Capul lung contribuie discret la indepartarea bratului de corp.
• Protectia structurilor din plica cotului. Aponevroza bicipitala acopera artera brahiala si nervul median in aceasta zona.

• Tendinita capului lung al bicepsului. Inflamatia tendonului in santul bicipital produce durere pe fata anterioara a umarului, accentuata la ridicarea bratului.
• Ruptura tendonului proximal. Cedarea capului lung duce la coborarea masei musculare spre cot, aspect cunoscut ca semnul Popeye.
• Ruptura tendonului distal. Apare de obicei la ridicarea brusca a unei greutati si produce pierdere importanta a fortei de supinatie.
• Instabilitatea tendonului bicipital. Alunecarea tendonului in afara santului genereaza durere si senzatie de clicuri la miscare.
• Leziunile SLAP. Afectarea insertiei superioare a labrumului, in zona de origine a capului lung, frecventa la sportivii care arunca.
• Intinderile si contracturile musculare. Rezulta din efort brusc, incalzire insuficienta sau suprasolicitare repetata.
• Tendinopatia distala. Suprasolicitarea insertiei de la cot produce durere locala la flexie si supinatie contra rezistentei.
• Sindromul de compresie subacromiala asociat. Afecteaza frecvent si tendonul bicipital, prin vecinatatea anatomica.

Evaluarea revine medicului ortoped, care stabileste diagnosticul prin examen clinic, teste specifice de mobilitate si forta si, atunci cand este necesar, prin ecografie musculoscheletala sau rezonanta magnetica. Medicul de recuperare medicala coordoneaza programul functional, iar medicul de medicina sportiva intervine in cazul sportivilor.

Kinetoterapeutul si fizioterapeutul evalueaza amplitudinea de miscare, forta pe grupe musculare, calitatea controlului scapular si gesturile care declanseaza durerea. Ruptura tendonului distal reprezinta o situatie care impune consult ortopedic rapid, deoarece decizia chirurgicala are o fereastra de timp limitata.

• Repausul relativ si ajustarea activitatii. Se evita temporar gesturile care intretin simptomele, fara imobilizare completa.
• Medicatia antiinflamatoare. Se administreaza la recomandarea medicului, pentru controlul durerii in faza acuta.
• Fizioterapia. Sustine reducerea durerii si pregateste tesutul pentru exercitiul activ.
• Kinetoterapia personalizata. Tonifiere progresiva, cu accent pe lucrul excentric si pe refacerea rezistentei tendonului.
• Reeducarea controlului scapular. Corecteaza tiparele care suprasolicita tendonul capului lung.
• Terapia manuala. Imbunatateste mobilitatea tesuturilor din jurul tendonului si a articulatiilor vecine.
• Infiltratiile. Optiune medicala in cazuri selectate, decisa si efectuata de medicul specialist.
• Tratamentul chirurgical. Indicat in rupturile tendonului distal, in unele leziuni SLAP si in formele care nu raspund la abordarea conservatoare.

Cele mai multe probleme ale bicepsului nu incep cu o ruptura, ci cu o intindere aparuta la un efort brusc, la o incalzire grabita sau la reluarea antrenamentului dupa o pauza, iar durerea care pare minora in primele zile decide adesea cat de lunga va fi recuperarea. Afla cum se recunoaste si cum se trateaza corect o intindere musculara, ca sa stii ce faci in primele 48 de ore si cand efortul poate fi reluat fara risc de agravare.