×
×
Bucuresti Caramfil
Bucuresti Pallady
Bucuresti the Light
Cluj
Iasi
Biomecanica este știința care studiază modul în care forțele acționează asupra corpului uman și răspunsul organismului la aceste forțe.
Combinând principii din fizică, anatomie și fiziologie, biomecanica ne permite să înțelegem cum ne mișcăm, cum menținem echilibrul și ce se întâmplă în corpul nostru în timpul efortului fizic sau al pozițiilor statice prelungite. Felul în care mergi, stai pe scaun, ridici o greutate sau urci scările depinde de legi fizice clare, aplicate corpului tău.
Pentru pacienți, înțelegerea biomecanicii ajută la conștientizarea modului în care apar durerile, accidentările sau uzura articulațiilor. De exemplu, o poziție incorectă la birou poate duce, în timp, la suprasolicitarea coloanei lombare. Un mers dezechilibrat poate agrava durerea de genunchi. Biomecanica ne arată de ce și cum se întâmplă aceste lucruri.
Postura corpului este expresia statică a biomecanicii: felul în care oasele, articulațiile și mușchii colaborează pentru a susține greutatea corpului în poziții de repaus. O postură echilibrată presupune o distribuție optimă a sarcinilor mecanice, care nu suprasolicită structurile musculo-scheletale.
Atunci când postura este deficitară, fie din cauza obiceiurilor zilnice (poziție incorectă la birou, purtarea greșită a ghiozdanului) sau a dezechilibrelor musculare, pot rezulta compensări biomecanice care pot duce la dureri la nivel cervical sau lombar, contracturi musculare sau chiar modificări structurale în timp (hiperlordoză, scolioză). Biomecanica ne ajută să înțelegem aceste dezechilibre și oferă baza științifică pentru corectarea lor prin exerciții terapeutice, poziționare corectă și reeducare posturală.
Tulburările biomecanice ale coloanei – cum ar fi instabilitatea segmentară sau pierderea curburilor fiziologice – contribuie frecvent la apariția durerilor cronice de spate (lombalgii, cervicobrahialgii), herniilor de disc sau sciaticii.
Centura pelvină reprezintă punctul de transfer al greutății dintre trunchi și membrele inferioare. Dezechilibrele între mușchii gluteali, flexorii șoldului și centura lombopelvină pot duce la tulburări de mers, dezechilibre posturale și dureri lombare inferioare.
Genunchiul si glezna au rolul esențial de a absorbi șocurile la impactul cu solul și de a susține greutatea corpului în timpul mersului sau alergării. Din punct de vedere biomecanic, genunchiul este vulnerabil la mișcările de torsiune și la dezechilibrele între grupele musculare (cvadriceps vs. ischiogambieri). Glezna, deși mică, este vitală pentru echilibru și propulsie – orice instabilitate aici se poate propaga în lanț spre genunchi, șold și coloană.
Umărul este cea mai mobilă articulație a corpului, dar tocmai această mobilitate o face instabilă. Biomecanica umărului implică coordonarea între articulația glenohumerală, omoplat și coloana cervicală. Dezechilibrele în această zonă pot duce la impingement subacromial, tendinite sau instabilitate scapulară. La nivelul mâinii, biomecanica fină permite precizia mișcărilor, dar și suprasolicitări repetitive care pot duce la sindroame precum cel de tunel carpian.
Fie că vorbim de prevenirea durerilor de spate, de îmbunătățirea posturii sau de recuperarea după o intervenție ortopedică, aplicarea corectă a principiilor biomecanice este cheia unei funcționări armonioase a aparatului locomotor.
Prin educație, exercițiu și ghidare specializată, fiecare pacient poate deveni parte activă în propria sănătate posturală și funcțională.
Majoritatea studiilor efectuate in ultima perioada in randul populatiei si in special la nivelul copiilor, ne arata ca aproximativ 85% dintre acestia se confrunta cu probleme de biomecanica la nivelul piciorului, mai specific, felul cum calca atat in mers cat si in pozitie statica. Cele mai importante modificari survin chiar datorita evolutiei noastre sociale si explicatia este foarte simpla avand un impact major asupra evolutie si dezvoltarii armonioase.
Acest lucru este determinat de faptul ca am uitat sa mergem descult, evitam sa facem acest pas si suntem sensibili chiar si la mersul descult pe iarba sau nisip, lucru pe care l-am facut cu frecventa, mult timp in evolutia noastra ca specie.
Biomecanica este știința care studiază forțele și mișcările care acționează asupra corpului uman, explicând cum funcționează articulațiile, mușchii și sistemele osoase în relație cu gravitația, echilibrul și solicitările externe. Această disciplină este esențială în domenii precum medicina sportivă, recuperarea medicală, ortopedia, fizioterapia și chiar ergonomia. Dincolo de explicațiile teoretice, biomecanica oferă aplicații practice valoroase pentru îmbunătățirea calității mișcării și prevenirea leziunilor.
Corpul uman este organizat într-un lanț cinematic, în care fiecare segment corporal influențează funcționarea întregului sistem. Coloana vertebrală, prin curburile sale fiziologice, asigură atât stabilitate, cât și flexibilitate, fiind esențială în menținerea echilibrului. Articulațiile șoldului și genunchiului funcționează împreună pentru a prelua și transfera forțele dinspre sol spre trunchi, jucând un rol cheie în mers și stat în picioare. Piciorul, prin structura sa complexă și arcurile plantare, amortizează șocurile și susține întreaga greutate corporală. La nivelul membrelor superioare, articulațiile umărului și cotului permit o gamă largă de mișcări necesare în activitățile cotidiene și sportive, însă implică și un risc biomecanic crescut din cauza mobilității lor ridicate.
În activitățile zilnice, biomecanica influențează direct eficiența și siguranța mișcărilor. Ridicarea unui obiect greu de la sol, de exemplu, presupune coordonarea corectă între articulațiile șoldului, genunchiului și coloanei lombare. Dacă mișcarea nu este executată biomecanic corect (ex: aplecare prin flexie lombară excesivă în loc de flexie de șold), riscul de accidentări, cum ar fi herniile de disc, crește semnificativ. De asemenea, o postură incorectă la birou afectează biomecanica coloanei cervicale și toracale, putând duce la dureri cronice. Chiar și gesturi banale, cum ar fi urcatul scărilor sau purtarea unei genți grele pe un singur umăr, pot provoca dezechilibre musculare și articulare dacă sunt repetate incorect.
În sport, biomecanica este crucială pentru optimizarea performanței și prevenirea accidentărilor. Analiza detaliată a mișcărilor permite îmbunătățirea tehnicii și adaptarea antrenamentelor la specificul corporal al fiecărui sportiv. În alergare, biomecanica pasului determină consumul energetic și distribuția forțelor de impact, influențând performanța dar și riscul de accidentare. În sporturile care implică aruncări sau mișcări rapide ale brațului (cum ar fi tenisul sau handbalul), biomecanica lanțului cinematic dintre trunchi, umăr și antebraț este esențială pentru a reduce riscul de tendinite sau leziuni ligamentare. În sporturile de forță, precum halterele, controlul posturii și al traiectoriei mișcării este vital pentru protejarea coloanei vertebrale și a articulațiilor mari.
Aplicabilitatea biomecanicii nu se limitează doar la performanța fizică, ci se extinde și la prevenirea afecțiunilor musculo-scheletale. Înțelegerea principiilor biomecanice permite corectarea dezechilibrelor posturale, ajustarea tehnicilor de mișcare și alegerea echipamentului potrivit (inclusiv orteze, încălțăminte sportivă adaptată sau mobilier ergonomic). În recuperarea medicală, exercițiile sunt concepute biomecanic pentru a reeduca tiparele de mișcare și pentru a restabili funcționalitatea fără suprasolicitare.
În concluzie, biomecanica corpului uman este cheia unei mișcări eficiente, sigure și funcționale. Fie că este aplicată în activitățile de zi cu zi sau în sportul de performanță, ea oferă o bază științifică pentru a înțelege cum se mișcă corpul, cum pot fi prevenite leziunile și cum poate fi optimizată funcționarea fiecărei articulații. Un corp aliniat biomecanic este un corp mai rezistent, mai eficient și mai puțin predispus la durere sau uzură prematură.
Piciorul reprezintă un element biomecanic esențial în funcționarea întregului aparat locomotor. Deși adesea ignorat în analiza posturală și funcțională, acesta joacă un rol vital în susținerea greutății corporale, menținerea echilibrului, absorbția șocurilor și propulsia corpului în timpul mersului. Conform lui Kapandji, piciorul este mai mult decât o structură pasivă: este o pârghie activă, mobilă și adaptabilă, a cărei biomecanică influențează toate segmentele superioare ale lanțului kinetic – genunchi, șolduri, pelvis și coloană vertebrală.
Biomecanica funcțională a piciorului
Anatomic, piciorul este format din trei regiuni: retropiciorul (călcâiul), mijlocul piciorului (mediopiciorul) și antepiciorul (degetele și zona metatarsiană). În timpul mersului, aceste regiuni lucrează împreună pentru a menține un echilibru între stabilitate și mobilitate. Arcul longitudinal medial, împreună cu arcul lateral și arcul transversal anterior, formează o boltă adaptivă care permite piciorului să se conformeze diferitelor tipuri de suprafețe și să absoarbă forțele de impact.
Funcțional, piciorul trece printr-un ciclu de mers format din două faze principale: faza de sprijin (60% din ciclu) și faza de balans (40%). În timpul fazei de sprijin, piciorul trebuie să suporte întreaga greutate a corpului și să asigure o bază de propulsie eficientă. Dacă aceste funcții nu sunt îndeplinite corespunzător, apar disfuncții de transfer kinetic și suprasolicitări la nivelul structurilor adiacente.
Impactul biomecanicii piciorului asupra întregului corp
Dezechilibrele de la nivelul piciorului au un efect în lanț asupra posturii și funcției întregului sistem musculo-scheletal. O pronație excesivă, de exemplu, determină o rotație internă a tibiei, care se transmite mai sus la nivelul genunchiului și șoldului. Acest lucru poate conduce la genu valgum, rotații pelviene anormale și chiar dureri lombare cauzate de compensări posturale.
În cazul unui arc plantar prăbușit sau al unui platfus sever, se observă o scădere a capacității de absorbție a șocurilor. Acest fenomen duce la o transmitere directă a forței de impact către genunchi și coloană, afectând discurile intervertebrale și generând, în timp, patologii degenerative. Conform unor studii publicate în reviste de ortopedie și reabilitare, peste 70% dintre pacienții cu dureri cronice de spate prezintă și tulburări biomecanice ale piciorului.
Afecțiuni biomecanice comune ale piciorului
Piciorul plat (platfus) este o deformare caracterizată prin colapsul arcului longitudinal medial. Această afecțiune poate fi congenitală sau dobândită, și se manifestă prin lipsa boltei plantare vizibile în poziție ortostatică. Biomecanic, un picior plat conduce la o supra-pronație în timpul mersului, afectând echilibrul și stabilitatea.
Pronația exagerată: Pronația este o mișcare naturală de rulare a piciorului către interior în timpul fazei de sprijin. Însă atunci când aceasta este excesivă și persistentă, apare o modificare a axului biomecanic. Tibia se rotește intern, ceea ce influențează genunchiul și șoldul. Pe termen lung, această disfuncție poate cauza probleme precum sindromul dureros femuro-patelar, tendinita de tendon achilean sau periostită tibială.
Valgumul de picior (talus valgus) se referă la o deviere laterală a călcâiului (retropiciorului), vizibilă prin unghiul mare format între axul gambei și axul calcanean. Valgumul modifică centrul de greutate și determină o distribuție inegală a presiunii plantare, crescând riscul de entorse și instabilitate la mers.
Evaluare și intervenție: analiza mersului și talonete personalizate
Analiza mersului (gait analysis): O evaluare corectă a mersului este esențială pentru identificarea problemelor biomecanice ale piciorului. Tehnologia modernă permite măsurarea presiunilor plantare, a unghiurilor articulațiilor și a traiectoriei centrului de greutate în timp real. Talonetele personalizate (orteze plantare): Talonetele realizate pe baza analizei piciorului sunt considerate un instrument eficient în corectarea disfuncțiilor biomecanice. Acestea sunt confecționate individual, adaptându-se curburii piciorului și nevoilor funcționale ale pacientului. Ele pot reface alinierea axului calcanean și tibial, distribui uniform presiunile plantare, reduce stresul articular și ameliora durerile.
Piciorul este o componentă fundamentală în biomecanica locomotorie. O funcționare corectă a acestuia asigură nu doar confort în mers, ci și o aliniere posturală optimă. Disfuncțiile piciorului pot declanșa un efect în lanț asupra întregului aparat locomotor. Este esențială o evaluare funcțională riguroasă, completată de analiza mersului și, acolo unde este cazul, de prescrierea talonetelor personalizate.
Articulația genunchiului este una dintre cele mai solicitate structuri ale aparatului locomotor. Poziționată între femur și tibie, cu rotula acționând ca un sistem de pârghie, genunchiul asigură atât stabilitate, cât și mobilitate în timpul mersului, alergării și menținerii posturii statice. Biomecanica sa este complexă și dependentă de integrarea altor articulații – în special șoldul și glezna. Conform lui Kapandji, genunchiul este o articulație „compromis” – trebuie să fie suficient de stabil pentru a suporta greutatea corporală și în același timp destul de mobil pentru a permite funcții dinamice.
Articulația genunchiului este clasificată ca o articulație sinovială de tip bicondilar. Mișcările principale sunt de flexie și extensie, dar există și rotații interne și externe ale tibiei în fazele terminale ale extensiei (mecanismul de „lock/unlock”). Stabilitatea este conferită de ligamente (colateral medial, colateral lateral, încrucișat anterior, încrucișat posterior), structuri musculare (în special cvadricepsul și ischiogambierii) și meniscurile, care distribuie presiunea și îmbunătățesc congruența articulară.
Pe durata mersului, genunchiul funcționează ca un amortizor și un transmițător de forțe între sol și pelvis. În poziție ortostatică, el contribuie la menținerea centrului de greutate și la echilibrul static printr-un fin control muscular.
Axa mecanică și deviațiile sale: Genu valgum și genu varum
O axă mecanică normală a membrului inferior trece prin centrul șoldului, genunchiului și gleznei. Orice deviație de la această axă poate induce tulburări biomecanice și patologii pe termen lung, cum ar fi:
Genu valgum („genunchi în X”) reprezintă o deviere medială a genunchilor, cu distanțare a gleznelor în ortostatism. Este frecvent întâlnit la copii, dar poate persista în viața adultă. Biomecanic, acest tip de aliniere duce la suprasolicitarea compartimentului lateral al genunchiului, instabilitate articulară și uzură cartilaginoasă asimetrică.
Genu varum („genunchi în paranteză”) este o deviație în care genunchii sunt îndepărtați, iar gleznele se apropie. Această deformare crește presiunea pe compartimentul medial, favorizând osteoartrita precoce și modificări compensatorii la nivelul șoldului și coloanei.
Ambele tipuri de deviații modifică linia de încărcare articulară, iar în lipsa corecției poate avea impact asupra posturii generale și funcției locomotorii.
Rolul genunchiului în susținerea posturii și prevenirea durerilor lombare
Genunchiul este un pilon esențial al posturii corecte. Atunci când funcționează eficient, el asigură distribuirea echilibrată a greutății corporale, preluarea și disiparea șocurilor generate de impactul cu solul, stabilitate funcțională pentru șold și coloană.
Orice alterare biomecanică la nivelul genunchiului – fie că este vorba de instabilitate, hiperextensie (genu recurvatum), sau disfuncții musculare – se transmite superior, afectând biomecanica pelviană și curburile fiziologice ale coloanei vertebrale.
În special în cazul durerilor lombare cronice, există o relație bidirecțională cu genunchiul: disfuncțiile genunchiului pot genera adaptări compensatorii (retroversie pelviană, hiperlordoză), în timp ce tulburările posturale pot altera mersul și biomecanica articulară a genunchiului.
Pentru prevenirea disfuncțiilor genunchiului și a eventualelor afecțiuni asociate, este esențială evaluarea posturală și analiza mersului, care pot identifica devierile biomecanice și tulburările de aliniere. Exercițiile de tonifiere și control neuromuscular, în special pentru mușchii stabilizatori ai șoldului și genunchiului, sunt fundamentale în menținerea stabilității și în prevenirea devierilor. În cazul unor disfuncții de sprijin plantar (precum piciorul plat), utilizarea talonetelor personalizate poate ajuta la realinierea lanțului kinetic întreg, reducând presiunile inadecvate asupra genunchiului. În plus, fizioterapia și antrenamentele proprioceptive sunt esențiale pentru îmbunătățirea stabilității articulației genunchiului și pentru prevenirea recidivelor. Astfel, o abordare proactivă bazată pe exerciții și suport ortopedic poate contribui semnificativ la protejarea genunchilor și la menținerea unui mers sănătos.
Genunchiul este o verigă biomecanică esențială între segmentul superior (pelvis și coloană) și segmentul inferior (glezna și piciorul). Funcționarea sa optimă garantează un mers eficient, o postură corectă și o protecție activă împotriva durerilor lombare. Evaluarea corectă a axului mecanic și intervențiile precoce – fie prin kinetoterapie, fie prin ortezare – pot preveni patologii severe și disfuncții posturale complexe.
Determina o postura corecta cu indreptarea coloanei vertebrale, fiind o reactie fiziologica in lipsa tocurilor
Activeaza multiplele terminatii nervoase din talpa, fiind perceput ca un automasaj cu efecte benefice la nivelul intregului organism
Mersul descult, mai ales pe iarba, scade temperatura periferica cu efect in reducerea inflamatie
Pune in miscare o serie de muschi, tendoane si vase de sange care sunt private in momentul in care purtam incaltaminte si de aici apar efecte benefice in preventia varicelor sau alte afectiuni periferice
Intareste sistemul imunitar, imbunatateste circulatia sanguine si calitatea somnului prin efectul de relaxare
In prezent, problemele legate de postura ocupa un loc important, acest lucru este rezultatul societatii in care traim, modul in care ne organizam timpul liber si activitatea de la serviciu. Efectele modificarilor de postura si afectiunile musculoscheltale reprezinta principalele motive pentru o productivitate redusa, productivitate raportata in ambele planuri, atat personal cat si profesional si de aici rezulta o scadere semnificatica a calitatii vietii.
Anumite probleme de biomecanica piciorului sunt ereditare, insa forma si dimensiunea piciorului, cat si rularea acetuia pe sol, pot suferi modificari de-a lungul vietii.
Una din cele mai frecvente afectiuni la copii este platfusul (piciorul plat), caracterizat prin dezvoltarea anormala, bolta plantara este cazuta sau low arch. Netratata, aceasta afectiune poate provoca dureri cronice si atrage dupa sine inflamatia tendonului tibial posterior (tendinita).
Un procent covarsitor al copii care au trecut pragul clinicii noastre si care se confrunta cu probleme de biomecanica piciorului, fac pronatie la nivelul talpii (valgum de picior), adica miscarea de rotirea a piciorului spre interior. Daca aceasta este prea pronuntata de cele mai multe ori prabuseste arcul plantar, oferind senzatia de picior plat.
Pronatie exagerata produce o serie de modificari ale biomecanicii piciorului cu impact la nivelul intregii posture corporale, cum ar fi: rotatia interna a tibiei si a femurului, presiune in articulatia genunchiului medial ( genu valgum sau picior in “X”), bascularea anterioara a bazinului, hiperlordoza lombara si tensiune musculara compensatorie la nivel lombo-sacral.
Aflati in continua crestere si pe fondul unor inaltari bruste, cei mici sunt expusi afectiunilor cauzate de probleme de biomecanica a piciorului, pozitiile fixe mentinute atat la scoala cat si acasa in fata calculatorului duc la o rigidizare a intregului lant cinematic
In anumite cazuri, in intervalul de varsta 3-6 ani se poate face si hipercorectie si recomandam in aceasta perioada o analiza detaliata a posturii pentru a depista din timp util afectiunile ce pot afecta dezoltarea armonioasa a acestora. Dupa varsta de 6 ani, talontele pot fi folosite pentru a induce neutralitatea in timpul mersului si a absorbi socurile, care se pot transmite mai departe la nivelul intregului organism.
Recomandarea noastra:
Pentru a preveni aceste afectiuni este indicata purtarea unor incaltari ajustate formei anatomice a piciorului, confectionate din materiale comode la purtarea si cu talpa de duritate medie, cu calcaiul intarit, astfel incat sa atenueze socurile, pentru a nu se trasmite mai departe la nivelul genunchilor si colonei vertebrale, generand astfel o evolutie defectuoasa.
Purtarea de talonete personalizate, cunoscute si sub denumirea de sustinatori plantari, faciliteaza o crestere armoniasa in randul copiilor si previne aparitia multor afectiuni determinate de o postura incorecta. In cadrul clinicii noastre, folosim materiale care nu deformeaza incaltamintea si in nici un caz nu trebuie sa produca disconfort in timpul purtarii lor, dimpotriva, senzatia de bine trebuie sa se simta de la prima utilizare.
Este studiul mișcării și al funcționalității diferitelor structuri ale corpului.
Problemele biomecanice ale piciorului pot afecta întregul lanț kinetic, ducând la dureri de genunchi, șolduri sau spate.
Umărul este o articulație mobilă care, dacă funcționează incorect, poate duce la dureri și rigiditate.
Prin purtarea încălțămintei adecvate, analiza posturii și utilizarea talonetelor personalizate în caz de nevoie.
Stimulează musculatura piciorului, îmbunătățește circulația și contribuie la corectarea posturii.
VEZI MAI MULT
Afecțiuni pentru care poti solicita serviciul
Afecțiuni pentru care poti solicita serviciul
Programeaza-te
online
Programeaza-te
online
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate
Utile
Servicii
Afectiuni adulti
Afectiuni copii
Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.
Ne pare rău :(
Abonarea nu a reușit.
Te rugăm să încerci din nou, acum sau mai târziu.
