Nervul fibular superficial

• Inervatia muschilor fibulari: comanda fibularul lung si fibularul scurt, singurii muschi ai compartimentului lateral al gambei.
• Eversia piciorului: permite rotirea tapii spre exterior, miscare care mentine contactul echilibrat cu solul.
• Sustinerea boltii plantare transversale: tendonul fibularului lung trece pe sub talpa si contribuie la mentinerea arhitecturii piciorului.
• Stabilizarea laterala a gleznei: activarea rapida a fibularilor limiteaza rasucirea interioara a articulatiei in timpul mersului pe teren denivelat.
• Asistarea flexiei plantare: participa la impingerea piciorului in faza finala a pasului, alaturi de musculatura posterioara.
• Sensibilitatea dorsului piciorului: preia informatia tactila si termica de pe cea mai mare parte a fetei dorsale, cu exceptia primului spatiu interdigital si a marginii externe a degetului mic.
• Sensibilitatea fetei laterale a gambei: acopera zona distala externa a gambei, deasupra gleznei.

• sindromul de compresie la iesirea prin fascie: prinderea nervului in orificiul fascial produce durere si furnicaturi pe dorsul piciorului, accentuate la efort;
• entorsele repetate de glezna: tractiunea brusca in inversie poate intinde nervul si poate lasa zone de amortire persistenta;
• slabiciunea eversiei: reducerea fortei fibularilor favorizeaza instabilitatea cronica si rasucirile repetate ale gleznei;
• sindromul de compartiment lateral: cresterea presiunii intre muschii fibulari afecteaza vascularizatia si conducerea nervoasa;
• nevromul dupa traumatisme sau interventii: cicatricile din treimea distala a gambei pot genera durere localizata la atingere;
• compresia prin incaltaminte sau echipament: ghetele rigide, bandajele si ortezele stranse in zona laterala pot irita nervul in traiectul lui subcutanat;
• neuropatii difuze: afectiunile metabolice sau inflamatorii pot modifica sensibilitatea in teritoriul deservit.

Diagnosticul revine medicului neurolog, medicului ortoped si medicului de recuperare medicala, iar in cazul sportivilor se implica frecvent si medicul de medicina sportiva. Examenul clinic verifica forta eversiei, harta tulburarilor de sensibilitate si punctul dureros de la iesirea nervului prin fascie, iar confirmarea se poate face prin electromiografie, studii de conducere nervoasa sau ecografie de nerv periferic.

Kinetoterapeutul si fizioterapeutul evalueaza stabilitatea gleznei, controlul lateral al piciorului si calitatea sprijinului in activitatile zilnice sau sportive.

• Reducerea factorilor mecanici, prin schimbarea incaltamintei, ajustarea ortezelor si evitarea presiunii directe pe fata laterala a gambei.
• Medicatie antiinflamatoare sau pentru durerea neuropata, administrata la indicatia medicului.
• Kinetoterapie personalizata, cu tonifierea progresiva a fibularilor si refacerea controlului lateral al gleznei.
• Reeducare proprioceptiva, prin exercitii de echilibru pe suprafete instabile, utile in instabilitatea cronica.
• Fizioterapie, pentru diminuarea durerii locale si a iritatiei tesuturilor din jurul nervului;
• Terapie manuala si mobilizare neurodinamica, pentru imbunatatirea alunecarii nervului in traiectul lui.
• Taping si orteze de stabilizare, folosite temporar in perioadele de suprasolicitare sportiva.
• Decompresie chirurgicala, rezervata cazurilor cu simptome persistente si confirmate prin investigatii.

Cand nervul este iritat in punctul in care strabate fascia gambei, tesuturile din jur devin rigide, iar alunecarea normala a structurilor nervoase si musculare se reduce. Tehnicile aplicate manual pot elibera aceste zone de tensiune si pot reda mobilitatea planurilor de tesut, cu efect direct asupra durerii si a furnicaturilor de pe dorsul piciorului. Afla mai multe despre terapia manuala si despre situatiile in care completeaza util programul de recuperare.