Desi mai putin cunoscuta decat alte afectiuni ale genunchiului, genu recurvatum este o problema de sanatate relativ des intalnita, mai ales in randul copiilor si al adolescentilor, insa poate afecta si persoanele adulte.
Citeste mai departe si afla care sunt cauzele care provoaca aparitia genu recurvatum, cum se manifesta, dar si care sunt metodele de tratament existente.
Ce este genu recurvatum
Genu recurvatum este o afectiune a genunchiului ce presupune o hiperextensie excesiva a articulatiei genunchiului. Acest lucru inseamna ca genunchiul se indoaie in sens opus, depasind pozitia dreapta sau complet extinsa. In mod normal, genunchiul uman se poate indoi usor in spate, dar, in cazurile de genu recurvatum, aceasta hiperextensie este mai pronuntata si poate fi asociata cu probleme anatomice, traumatisme sau dezechilibre musculare.
Numit si hiperextensia genunchiului, genu recurvatum poate aparea la orice varsta, incepand de la nastere (atunci cand afectiunea este provocata de factori congenitali), pana la varste avansate, drept consecinta a altor probleme de sanatate (traumatisme, accident vascular cerebral sau alte afectiuni cronice). Afectiunea poate provoca durere, inflamatie si rigiditate la nivelul articulatiei genunchiului iar, in cazurile severe, poate duce chiar si la artrita.
Tratamentul pentru genu recurvatum depinde de severitatea afectiunii. La unii pacienti, poate fi tratat cu fizioterapie si exercitii de kinetoterapie. In alte cazuri, poate fi necesara interventia chirurgicala.
De ce apare aceasta afectiune
Cauzele care conduc la hiperextensia excesiva a genunchiului sunt multiple, putand fi, uneori, o combinatie de factori genetici si de mediu. Astfel, acestea sunt impartite in mai multe categorii:
- laxitate ligamentara – ligamentele care sustin genunchiul, in special ligamentul incrucisat anterior (LIA), pot fi slabite, din varii motive. Acest lucru permite genunchiului sa se extinda dincolo de limita normala de flexie;
- contractura congenitala a cvadricepsului – acest tip de contractura apare inca dinainte de nastere si poate fi rezultatul dezvoltarii anormale a muschilor cvadricepsului si a structurilor inrudite. Astfel, poate provoca o scurtare sau o rigiditate a muschilor cvadricepsului, ceea ce limiteaza amplitudinea miscarilor articulatiei genunchiului. Contractura congenitala a cvadricepsului poate fi identificata la nastere sau in primele luni de viata si poate necesita asistenta medicala specializata, pentru a preveni sau a trata dezvoltarea ulterioara a genu recurvatum;
- contractura dobandita a cvadricepsului – aceasta se dezvolta pe parcursul vietii, de obicei, ca urmare a unor afectiuni sau traumatisme care afecteaza musculatura cvadricepsului sau ligamentele si tendoanele;
- traumatisme sau leziuni – traumatismele survenite la nivelul genunchiului pot afecta structurile articulatiei, inclusiv ligamentele si tendoanele, si pot contribui la dezvoltarea hiperextensiei;
- factori genetici – predispozitia genetica poate juca un rol in dezvoltarea hiperextensiei excesive a genunchiului. Atunci cand una sau mai multe gene responsabile de dezvoltarea aparatului locomotor sunt alterate sau absente, pot aparea dezechilibre care conduc la aceasta pozitie nefireasca a articulatiei genunchiului;
- poliomielita – poliomielita este o boala virala ce poate afecta nervii care controleaza muschii. In unele cazuri, poliomielita poate provoca slabiciune sau chiar paralizia muschilor coapsei, conducand la genu recurvatum;
- alte afectiuni medicale – anumite tulburari, precum sindromul Ehlers-Danlos sau alte afectiuni care afecteaza sinteza de colagen si tesuturile conjunctive, pot creste riscul de laxitate ligamentara si, prin urmare, de genu recurvatum. De asemenea, leziunile cerebrale provocate de un accident vascular cerebral (AVC) pot produce modificari asupra aparatului locomotor si pot favoriza aparitia genu recurvatum;
- suprasolicitare sau activitati repetitive – activitatile fizice intense sau repetitive pot contribui la dezvoltarea dezechilibrelor musculare si pot provoca hiperextensia genunchiului.
Este important sa se identifice cauza specifica a genu recurvatum pentru a determina ce abordare terapeutica este cea mai potrivita pentru tine. In cazul in care ai simptome sau ingrijorari legate de genunchiul tau, este recomandat sa consulti un medic specialist ortoped, pentru o evaluare corespunzatoare.
Genu recurvatum – simptome
Genu recurvatum este caracterizat de o hiperextensie excesiva a genunchiului, ceea ce inseamna ca genunchiul se indoaie in sens opus, depasind pozitia normala a articulatiei extinse. Simptomele asociate acestei afectiuni pot varia, in functie de gravitatea ei si de factorii declansatori. Manifestarile intalnite cel mai des sunt reprezentate de:
- hiperextensie vizibila – unul dintre semnele evidente ale genu recurvatum este hiperextensia excesiva a genunchiului, care poate fi observata atunci cand pacientul isi sustine greutatea pe picioare sau cand isi intinde picioarele;
- durere – unele persoane pot experimenta disconfort sau durere in jurul genunchiului, in special in timpul miscarilor sau atunci cand genunchiul este in hiperextensie;
- instabilitate – genu recurvatum poate provoca o senzatie de instabilitate sau slabiciune in zona genunchiului, ceea ce poate afecta capacitatea de a sustine greutatea corpului sau de a efectua activitati fizice;
- limitarea mobilitatii – in cazurile severe, hiperextensia excesiva a genunchiului poate afecta gama de miscare normala a articulatiei genunchiului;
- dezechilibre musculare – genu recurvatum poate provoca o serie de dezechilibre musculare in jurul genunchiului (contracturi nefiresti sau atrofierea anumitor muschi), ceea ce poate afecta functionarea normala a articulatiei;
- tulburari de mers – persoanele cu genu recurvatum pot avea o aliniere anormala a membrelor inferioare, ceea ce poate duce la modificari ale mersului;
- rigiditate – unii pacienti se pot confrunta cu rigiditate sau cu o senzatie de tensiune la nivelul genunchiului sau in jurul lui.
Este important sa-i mentionezi medicului orice simptome sau senzatii de disconfort legate de genunchiul tau, pentru ca acesta sa poata decide care este schema de tratament potrivita pentru situatia ta.
Cum se stabileste diagnosticul
Diagnosticul de genu recurvatum se bazeaza pe istoricul medical al pacientului si pe examenul fizic. Medicul tau te va intreba despre neplacerile cu care te confrunti si despre orice evenimente sau activitati care ar fi putut contribui la dezvoltarea afectiunii. Apoi, specialistul iti va examina genunchii, pentru a cauta semne de genu recurvatum. Aceste semne pot include:
- indoirea inapoi a genunchiului;
- Rigiditatea articulatiei;
- durere locala;
- inflamarea articulatiei sau a zonelor adiacente;
- instabilitatea genunchiului.
In unele cazuri, medicul poate recomanda teste de imagistica, precum radiografia sau rezonanta magnetica nucleara (RMN), pentru a obtine o imagine mai clara a genunchiului. Aceste teste pot ajuta medicul sa stabileasca diagnosticul genu recurvatum si sa identifice cu precizie severitatea afectiunii.
Odata stabilit diagnosticul, medicul iti va recomanda cele mai bune optiuni de tratament, in raport cu manifestarile pe care le ai si cu stadiul afectiuni.
Metode de tratament
Tratamentul pentru genu recurvatum depinde de cauza si gravitatea afectiunii. In functie de evaluarea medicala, specialistul poate recomanda urmatoarele optiuni de tratament:
- kinetoterapie – aceasta metoda joaca un rol important in tratarea corespunzatoare a genu recurvatum. Un kinetoterapeut poate elabora un program de exercitii personalizat, pentru a intari musculatura genunchiului si a membrelor inferioare, pentru a corecta dezechilibrele musculare si pentru a imbunatati stabilitatea si functionalitatea genunchiului;
- corectarea posturii – invatarea abordarii unei posturi corespunzatoare si corectarea mersului pot ajuta la reducerea stresului exercitat asupra genunchiului si la prevenirea hiperextensiei;
- utilizarea ortezelor sau a atelelor – pentru a preveni hiperextensia si pentru a oferi sprijin articulatiei genunchiului, medicul poate recomanda utilizarea unei atele sau a unor orteze speciale;
- tratament simptomatic – in cazul in care pacientul se confrunta cu durere sau inflamatie, medicul poate recomanda administrarea medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte tratamente medicamentoase, pentru a tine simptomele sub control;
- tratament chirurgical – in cazurile severe sau atunci cand cauzele responsabile pentru aceasta afectiune sunt congenitale sau de natura traumatica, poate fi necesara interventia chirurgicala, pentru a corecta problema si pentru a restabili functia normala a genunchiului.
Este important sa urmezi recomandarile medicului si ale specialistului in recuperare si sa respecti planul de tratament, pentru a obtine cele mai bune rezultate. Tratamentul poate varia in functie de fiecare caz in parte, asadar, este esential sa primesti ingrijiri medicale adecvate si sa mentii legatura constant cu medicul tau pentru a evalua progresul si a face eventuale ajustari in tratament.
