Migrena – ce este, de ce apare si cum se trateaza

Migrena reprezinta o afectiune din sfera neurologica, manifestata sub forma unei dureri extrem de intense de cap, cu caracter pulsatil si, in general, situate la nivelul unei singure jumatati de cap.

Spre deosebire de durerile comune de cap, aceasta se poate asocia cu o gama larga de simptome din sfera digestiva (ex: greata, varsaturi) si oftalmologica (ex: fotofobie marcata). Afla, in cele ce urmeaza, ce este, mai exact, migrena, de ce apare, care sunt categoriile de persoane aflate la risc pentru dezvoltarea ei, cum se manifesta si cum se poate ameliora si preveni aceasta afectiune.

Ce este migrena

Migrena reprezinta, mai exact, o durere de cap cu o intensitate marcata, calitate ce o deosebeste de simpla cefalee ocazionala si o face mai usor de recunoscut de catre pacient si de diagnosticat de catre medic. Tabloul clinic complex si spectaculos, ce include tulburari din sfera digestiva si din alte arii medicale, face din migrena o afectiune ce creeaza o stare de disconfort pronuntat, interferand cu activitatile zilnice.

Are o incidenta mare in randul populatiei, astfel ca se intalneste la un barbat din 15 si la o femeie din cinci.

Fiecare persoana experimenteaza aceasta afectiune neurologica in mod diferit, insa, indiferent de frecventa atacurilor si de intensitatea acestora, migrena este considerata un eveniment complet neplacut si nedorit.

De ce apar migrenele

migrena1Pana la momentul actual, nu a putut fi identificata o cauza precisa pentru aparitia migrenelor. Se crede ca mostenirea genetica si factorii de mediu sunt cei mai intalniti factori in randul persoanelor ce sufera de migrena. In plus fata de aceste doua posibile cauze, au fost identificati mai multi factori declansatori (triggeri) ai atacurilor de migrena.

Factorii declansatori includ:

  • Consumul excesiv de alcool;
  • Consumul excesiv de cafea (sau alte produse ce contin cofeina);
  • Modificari hormonale, in special in randul femeilor – variatiile nivelului de estrogen din menstruatie, sarcina si menopauza au fost asociate cu o frecventa crescuta a atacurilor migrenoase;
  • Stresul (fizic si psihic);
  • Modificari ale programului obisnuit de somn – somnul excesiv sau mai multe nopti nedormite;
  • Modificari ale conditiilor de mediu – in special modificarea presiunii atmosferice;
  • Efortul fizic excesiv;
  • Suprasolicitarea stimulilor – zgomotele puternice, luminile de intensitate crescuta si/sau schimbarile bruste de intensitate si directie a luminilor, mirosurile pronuntate;
  • Anumite alimente – branzeturile sarate, produsele afumate, aditivii alimentari (ex: glutamatul monosodic);
  • Anumite tratamente medicamentoase – contraceptivele orale, vasodilatatoarele.

Cauze ascunse ale migrenelor

Pe langa factorii declansatori identificati ca fiind principalii vinovati pentru producerea sindromului migrenos, exista si alte patologii preexistente sau obiceiuri pe care poate nu le asociem mereu cu migrena.

  1. Sindromul coloanei cervicale – intrucat postura este extrem de importanta pentru evitarea compresiilor la nivelul nervilor si vaselor de sange, lipsa mentinerii unei posturi corecte atrage dupa sine chiar si aparitia unui atac migrenos, de multe ori, cu aura si simptomatologia specifice paresteziilor temporare;
  2. Tensiunea musculara – stilul de viata modern si postura pe care o adoptam la calculator determina un stres fizic suplimentar, in special la nivelul muschilor gatului, care antreneaza inclusiv zona capului si care pot determina, drept consecinta, aparitia sindromului migrenos;
  3. Alte cauze neobisnuite – anumite plante, apneea in somn si spalatul parului si expunerea ulterioara la frig (in special la femei) pot reprezenta factori declansatori ai migrenei.

Tipuri de migrene

O migrena poate fi perceputa in mod diferit de la o persoana la alta. Acest fapt se datoreaza atat simptomatologiei cu care boala se asociaza, cat si gradului de severitate al manifestarilor. Diferentele de tablouri clinice ale aceleiasi afectiuni au determinat clasificarea migrenelor in trei tipuri principale (cu aura si cu dureri de cap, fara aura, dar cu dureri si cu aura, dar fara dureri), precum si in alte cinci tipuri secundare.

Tipurile principale sunt:

  1. Migrena cu aura – durerea de cap este precedata de aura, o manifestare clinica reprezentata prin tulburari de vedere (ex: aparitia unor lumini in campul vizual), care are scopul de avertizare pentru aparitia unui sindrom migrenos;
  2. Migrena fara aura – este cea mai intalnita categorie de migrene si este lipsita de simptomatologia de avertizare (aura);
  3. Migrena cu aura, dar fara durere (migrena silentioasa) – cu toate ca apar tulburarile de vedere specifice aurei, acestea nu sunt urmate si de atacul migrenos simptomatic.

Pe langa cele trei tipuri principale de migrena, exista posibilitatea unei clasificari suplimentare, care cuprinde:

  1. Migrena hemiplegica – reprezinta un tip de migrena cu o simptomatologie neurologica spectaculoasa, de tipul paraliziilor unilaterale temporare si modificarilor senzoriale si de sensibilitate la nivelul unei jumatati de corp;
  2. Migrena oftalmica (retinala) – durerea unilaterala este situata in special in spatele ochiului si se asociaza cu scaderea sau chiar cu pierderea temporara a vederii, la ochiul respectiv;migrena2
  3. Migrena cronica – reprezinta un tip particular de migrena, care presupune o frecventa foarte mare a atacurilor migrenoase (mai mult de 15 intr-o singura luna);
  4. Migrena cu aura de trunchi cerebral (migrena vestibulara) – simptomele acestui tip de migrena sunt specifice unei afectari de trunchi cerebral (ex: pierdere a echilibrului, vedere dubla, vorbire incoerenta);
  5. Statusul migrenos – este un tip de migrena care se manifesta printr-o durata a simptomatologiei mai mare de 72 de ore si o intensitate extrem de mare a durerii.

Simptomatologia in migrena

Tabloul clinic din migrena este unul mai complex decat in cazul altor dureri de cap obisnuite. Acesta difera in functie de tipul de migrena (cu aura, fara aura, cu aura si fara durere), precum si in functie de starea generala de sanatate si activitatile pacientilor.

In general, migrena este structurata in patru etape: prodromul, aura, atacul si postdromul.

Prodromul

Aceasta etapa este reprezentata de anumite modificari patologice ale organismului, atat din sfera neurologica, cat si din afara ei. Acest sir de manifestari apare cu o zi-doua inainte de atacul migrenos si, pentru persoanele care au deja un istoric de migrene, poate semnifica semnalul timpuriu de avertizare a atacului.

Prodromul include simptome precum:

  • Tulburarile digestive – de tipul constipatiei;
  • Apetitul crescut pentru anumite alimente;
  • Schimbari ale starii de dispozitie, care oscileaza intre stari depresive si euforice;
  • Retentia crescuta de fluide;
  • Urinarile frecvente;
  • Rigiditatea cefei.

Aura

Aura este o etapa a migrenei, ce poate avea orice durata intre cinci minute si o ora si care semnifica a doua potentiala avertizare a atacului migrenos, cu o serie de manifestari mai specifice decat in cazul prodromului.

In timpul aurei, se pot intalni:

  • Tulburari de vedere – aparitia luminilor, petelor si a altor artefacte in campul vizual;
  • Pierderea temporara a vederii;
  • Dificultati de vorbire;
  • Senzatie de slabiciune, furnicaturi sau chiar paralizie temporara, la nivelul unei jumatati de corp.

Atacul migrenos

In general, durerile puternice de cap au o durata de cateva ore, dar atacul poate ajunge sa depaseasca si 72 de ore (in cazul statusului migrenos). Pe langa durerea de cap ce are un caracter pulsatil, manifestarile asociate atacului migrenos includ:

  • Sensibilitate exagerata la lumina (fotofobie);

migrena3

  • Sensibilitate exagerata la alti stimuli – zgomote si mirosuri puternice;
  • Greata;

Postdromul

Aceasta etapa este compusa din totalitatea manifestarilor care apar ca urmare a unui atac migrenos intens. Postdromul poate fi reprezentat de o stare de oboseala prelungita (chiar si o zi intreaga) si de slabiciune, confuzie si/sau dureri de cap de intensitate mai mica.

Complicatii posibile

In urma unui atac migrenos, majoritatea complicatiilor pot aparea, in principal, din cauza medicatiei folosite in exces, in special in cazul statusului migrenos sau in migrena cronica.

In general, din dorinta de a trata durerile de cap insuportabile, generate de o migrena, pacientii au tendinta de a folosi doze mari dintr-un medicament (ibuprofen, paracetamol), astfel ca urmatoarele atacuri vor necesita doze din ce in ce mai mari, pentru a obtine acelasi efect. In timp, in loc sa cedeze durerea, la administrarea medicatiei obisnuite, pot aparea dureri de cap suplimentare, ca efect advers al folosirii abuzive de analgezice si antiinflamatoare.

In plus fata de durerile de cap, pot aparea alte reactii adverse, induse de consumul indelungat si in doze mari de antiinflamatoare si analgezice, cele mai des intalnite fiind tulburarile sistemului digestiv.

Diagnosticul si tratamentul in migrena

Diagnosticul unei migrene se realizeaza de catre un medic neurolog si debuteaza cu istoricul medical si familial al pacientului. Acesta din urma trebuie sa descrie simptomatologia atacului si sa indice daca au existat sau nu aura, prodromul si postdromul. De multe ori, trebuie identificat exact momentul in care a survenit atacul migrenos, fiind necesara analiza obiceiurilor precedate de acesta, cu scopul asocierii unuia sau mai multor factori declansatori.

Pentru a putea exclude un diagnostic mai grav (ex: meningita), este efectuat un examen fizic complet, cu testarea tuturor reflexelor, echilibrului si sensibilitatii la stimuli externi. De asemenea, se pot efectua teste imagistice, precum CT si RMN, tot pentru a putea stabili certitudinea de migrena si a infirma alta suspiciune diagnostica.

Odata stabilit diagnosticul de migrena, se va recomanda un plan terapeutic adaptat frecventei atacurilor si severitatii si complexitatii simptomatologiei. In general, acesta este structurat in tratament simptomatic si tratament profilactic.

Tratamentul simptomatic

Acest tip de tratament include totalitatea medicamentelor administrate cu scopul ameliorarii simptomatologiei. Schema poate include:

  • Analgezice – medicamente de tipul ibuprofenului si paracetamolului;
  • Triptani – tratament specific pentru durerea de cap din migrena;
  • Antiemetice – folosite impotriva manifestarilor digestive de tip greata si varsaturi;
  • Altele – in functie de caz, se pot administra medicamente si din alte clase, precum betablocante si blocante ale canalelor de calciu;
  • Suplimente – vitamine (ex: B2), minerale (ex: magneziu), coenzima Q10.

Tratamentul profilactic

Uneori, in cazul unor atacuri migrenoase frecvente, ce impiedica desfasurarea activitatilor de zi cu zi, sunt prescrise anumite medicamente care pot scadea frecventa si severitatea crizelor. Printre acestea se afla:

  • Antidepresivele;
  • Anticonvulsivantele;
  • Injectiile cu toxina botulinica (botox).

Preventia migrenelor

Pentru a putea preveni o migrena din a avea recurente multiple, este important sa se evite, pe cat posibil, expunerea la factorii declansatori. Astfel, evitarea consumului excesiv de alcool si cofeina, precum si a factorilor stresori, adoptarea unui stil de viata sanatos (exercitii fizice si alimentatie corecta) si aplicarea tratamentului preventiv sunt masuri cheie in combaterea aparitiei frecvente a migrenelor.

Uneori, medicul neurolog poate solicita formarea obiceiului de a scrie intr-un jurnal al durerii. Astfel, de fiecare data cand apar simptome specifice unui atac migrenos sau chiar prodromului (daca acesta este recunoscut), datele sunt trecute in jurnal, pentru a fi discutate impreuna cu medicul curant. Acest fapt ajuta la identificarea factorilor declansatori si la ajustarea schemei terapeutice profilactice.

Echipa Kinetic Sport & Medicine are cateva recomandari despre modalitati de preventie ale migrenelor pe care le poate adopta oricine doreste sa minimizeze frecventa atacurilor:

  • sedinte de fizioterapie – cum ar fi terapia cu ultrasunete pentru stimularea circulatiei sau terapia TCare pentru stimularea nervoasa electrica transcutanata;
  • efectuarea exercitiilor de intindere (stretching) si de intarire a musculaturii cervicale – pentru a mentine flexibilitatea si mobilitatea,
  • evitarea mentinerii indelungate a pozitiei cu capul flectat;
  • utilizarea unor perne joase sau a unor perne ortopedice;
  • corectarea posturii – pentru combaterea pozitiilor vicioase ale coloanei;
  • masarea gatului, scalpului, umerilor si spatelui – pentru relaxare, ameliorare a durerii si reducere a tensiunilor musculare;
  • mentinerea unor obiceiuri sanatoase (in masura in care acest lucru este posibil) – se recomanda reducerea stresului atat la serviciu, cat si acasa, precum si renuntarea la fumat (fumatul incetineste procesul de vindecare, prin scaderea fluxului sangvin si, astfel, impiedica suplinirea cu oxigen a creierului).

Exercitiile de gimnastica medicala este de preferat sa fie efectuate in special dimineata si, pe cat posibil, repetate in timpul zilei.

Astfel, migrena reprezinta o boala neurologica, manifestata printr-o simptomatologie complexa, ce determina un grad ridicat de disconfort, pentru persoanele in cauza. Pentru a putea preveni aparitia unor recurente multiple si a ineficientei tratamentului, este important sa se evite, pe cat posibil, factorii declansatori si sa se urmeze cu exactitate schema terapeutica, indicata de medicul curant.

 

Bibliografie:

Migrena https://www.nhs.uk/conditions/migraine/

Simptome si complicatii https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201

Diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/diagnosis-treatment/drc-20360207

Factori declansatori https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5005-migraine-headaches

Generalitati https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/headache/migraine-headaches

DESCOPERA articole
Citeste ultimele noutati.

Interventia timpurie pentru dezolvarea atipica la copii

CITESTE ARTICOL

Tulburarea de coordonare centrala

CITESTE ARTICOL