26 iunie, 2025
×
×
26 iunie, 2025
26 iunie, 2025
Durerea articulara persistenta, in special dupa efort fizic, poate semnala o problema care nu trebuie ignorata. Osteocondrita disecanta este o afectiune care afecteaza frecvent adolescentii si tinerii activi, dar poate aparea si la adulti, avand un impact asupra mobilitatii si calitatii vietii. In lipsa unui diagnostic precoce si a unui plan de tratament adaptat, pot aparea complicatii care ingreuneaza recuperarea. In continuare, poti vedea ce este osteocondrita disecanta, ce cauze are si ce optiuni de tratament exista.
DIN ARTICOL
Osteocondrita disecanta este o boala articulara care consta in desprinderea unui fragment de cartilaj, impreuna cu osul subiacent, de pe suprafata articulara. Apare cel mai frecvent la nivelul genunchiului si al gleznei, dar poate afecta si alte articulatii precum cotul, umarul sau, mai rar, soldul.
Aceasta patologie afecteaza mai ales copiii si adolescentii (intre 10 si 20 de ani), cand oasele sunt inca in dezvoltare, dar poate aparea si la adultii tineri. Osteocondrita disecanta are doua forme:
Juvenila - apare inainte de inchiderea cartilajelor de crestere (in copilarie sau adolescenta);
Adulta - apare dupa varsta de 18-20 de ani, cand cartilajele sunt deja dezvoltate.
In ceea ce priveste distributia pe sexe, baietii si barbatii tineri sunt de 2-4 ori mai predispusi decat fetele sau femeile. Sportivii de performanta si persoanele care practica activitati fizice intense sau repetitive sunt, de asemenea, expusi unui risc mai ridicat.
De regula, osteocondrita disecanta afecteaza o singura articulatie (unilateral), insa, in pana la 25% dintre cazuri poate fi bilaterala, adica prezenta la ambele articulatii.
Este important de stiut ca, dincolo de manifestarile fizice, aceasta boala poate avea si un impact psihologic considerabil, cu precadere in randul adolescentilor sau al sportivilor tineri, care pot fi nevoiti sa isi reduca semnificativ activitatea fizica.
Cauza exacta a osteocondritei disecante nu este pe deplin inteleasa, insa se considera ca este rezultatul unei combinatii intre factori mecanici, vasculari si genetici. Afectiunea apare atunci cand alimentarea cu sange a osului subcondral este afectata, ceea ce duce la necroza locala si la separarea unui fragment de os si cartilaj de pe suprafata articulara.
Diferite elemente pot creste riscul de aparitie a osteocondritei disecante, in special in randul copiilor, adolescentilor activi si al sportivilor:
Traumatismele repetate - lovituri minore (dar repetate) sau miscari bruste si intense (rasuciri, aterizari fortate) pot provoca microleziuni la nivelul osului si al cartilajului;
Probleme de vascularizatie - o circulatie sanguina deficitara in zona osului subcondral poate duce la necroza, contribuind la slabirea structurii osoase;
Cresterea rapida in adolescenta - in perioadele de crestere accelerata, cartilajul este mai vulnerabil, iar fluxul sanguin poate fi temporar afectat;
Activitatea fizica intensa, practicata la varste fragede - sporturile de impact (fotbal, baschet, gimnastica, arte martiale) cresc riscul de suprasolicitare a articulatiilor;
Sexul masculin - baietii si barbatii tineri sunt mai frecvent afectati;
Obezitatea - greutatea in exces exercita presiune suplimentara asupra articulatiilor, favorizand deteriorarea acestora;
Laxitatea ligamentara - o flexibilitate excesiva poate destabiliza articulatia, crescand riscul de leziuni osteocondrale;
Predispozitia genetica - un studiu publicat in Clinics in Sports Medicine, in 2024, sugereaza ca, in unele familii, exista o susceptibilitate crescuta la osteocondrita disecanta.
Desi sedentarismul nu este o cauza directa, el contribuie indirect, prin slabirea musculaturii si a suportului articular, ceea ce face articulatiile mai vulnerabile, in cazul solicitarilor bruste.
Simptomele osteocondritei disecante variaza in functie de localizarea leziunii si de gradul de severitate. In stadiile initiale, poate fi asimptomatica sau poate prezenta doar simptome usoare, care sunt frecvent ignorate. Pe masura ce procesul evolueaza, apar durerea, limitarea mobilitatii si instabilitatea articulara, afectand activitatile zilnice si performanta fizica. Iata care sunt principalele simptome:
Durere articulara - la inceput moderata, dar care se agraveaza progresiv, in special in timpul efortului fizic;
Edem (umflaturi) si sensibilitate la atingere in zona afectata;
Limitarea mobilitatii - dificultati in flexie/extensie completa a articulatiei;
Instabilitate articulara - senzatie de „nesiguranta” in mers sau in sprijinul pe articulatia afectata;
Blocaj articular - senzatie de „prindere” sau de „intepenire” a articulatiei, mai ales la miscarile de flexie;
Senzatie de pocnituri sau zgomote (crepitatii) la miscare.
Simptome specifice in functie de articulatie
Genunchi - durerea este localizata in partea antero-interna si se accentueaza la urcatul si coboratul scarilor, la alergare sau la pozitia ghemuit. Blocajul articular poate aparea daca fragmentul osteocondral se desprinde complet;
Glezna - durere persistenta in partea anterioara, accentuata la mers sau alergare, insotita de instabilitate, indeosebi pe teren denivelat;
Cot sau sold - durere in timpul miscarilor repetate (aruncari, sarituri) si scaderea amplitudinii de miscare.
In formele avansate, durerea si instabilitatea pot deveni cronice. Ignorarea simptomelor sau amanarea tratamentului poate duce la deteriorarea permanenta a cartilajului, reducerea functionalitatii articulatiei si afectarea calitatii vietii. De asemenea, limitarea brusca a activitatilor fizice poate genera frustrare, anxietate si scaderea increderii in sine, in special la adolescenti si tineri activi.
👉 Recuperarea corecta este esentiala pentru a evita agravarea problemelor precum osteocondrita disecanta. Descopera ce implica refacerea si recuperarea sportiva prin programe personalizate, care accelereaza vindecarea si iti redau mobilitatea si forta in cel mai sigur mod.
Diagnosticarea osteocondritei disecante
Diagnosticul corect si precoce al osteocondritei disecante este esential pentru a preveni agravarea leziunilor si pentru a ghida eficient tratamentul. Procesul de diagnostic incepe cu o evaluare clinica amanuntita, urmata de investigatii imagistice avansate, care ofera detalii esentiale despre localizarea, dimensiunea si stabilitatea fragmentelor osteocondrale.
Medicul ortoped va analiza simptomele pacientului si va efectua un examen fizic complet al articulatiei afectate, testand durerea, mobilitatea, stabilitatea si posibila prezenta a blocajului articular. La nivelul genunchiului, de exemplu, durerea este adesea declansata la flexie si presiune in zona condilului femural.
Radiografia este utilizata ca prim pas pentru a observa eventualele modificari osoase ori fragmente dislocate. Cu toate acestea, nu ofera informatii suficiente despre cartilaj sau despre stabilitatea fragmentului;
Rezonanta magnetica (RMN) este cea mai valoroasa investigatie in diagnosticarea osteocondritei disecante. Aceasta evidentiaza in detaliu:
Starea cartilajului articular;
Dimensiunea si pozitia fragmentului afectat;
Gradul de edem osos;
Prezenta lichidului intre fragment si osul subiacent (semn de instabilitate).
Artroscopia este o procedura minim invaziva, care permite vizualizarea directa a suprafetei articulare. Este utilizata, uneori, si in scop diagnostic, dar mai ales in cazurile unde se decide interventia chirurgicala. Aceasta ofera informatii precise despre stabilitatea fragmentului si starea cartilajului, fiind un instrument valoros pentru planificarea tratamentului personalizat.
Diagnosticarea timpurie permite interventia rapida, cu precadere in stadiile incipiente, cand recuperarea prin tratament conservator este posibila. In lipsa tratamentului, leziunea poate progresa, crescand riscul de complicatii precum artroza, instabilitatea cronica sau durerea persistenta.
Tratamentul osteocondritei disecante
Tratamentul osteocondritei disecante este complex si se adapteaza in functie de stadiul leziunii, varsta pacientului, nivelul de activitate fizica si stabilitatea fragmentului osteocondral. Tratamentul urmareste sa restabileasca functia articulara, sa previna complicatiile si sa reintegreze pacientul in activitatile zilnice si sportive.
In formele incipiente, in special la pacientii tineri, care se afla inca in perioada de crestere, tratamentul incepe cu masuri conservatoare:
Repaus articular (evitarea activitatilor care pun presiune pe articulatie);
Imobilizare temporara (orteza sau ghips);
Fizioterapie pentru mentinerea mobilitatii si prevenirea atrofiei musculare.
Aceasta etapa poate dura cateva luni, timp in care este esentiala monitorizarea imagistica. Adolescentii activi pot resimti frustrare din cauza limitarilor fizice, motiv pentru care sustinerea psihologica si educatia medicala joaca un rol esential.
Daca tratamentul conservator nu da rezultate sau daca leziunea este instabila, se recurge la artroscopie, o procedura minim invaziva, care permite:
Forajul subcondral (microfracturi) - pentru a stimula refacerea vascularizatiei si regenerarea osoasa;
Fixarea fragmentelor instabile cu suruburi sau pini bioresorbabili.
In leziunile severe, mai ales la adulti sau sportivi, se pot utiliza tehnici chirurgicale avansate:
Transplant autolog de condrocite (ACI);
Grefe osteocondrale (mosaicplastie);
Implanturi osteocondrale allogrefe (in cazurile extinse);
Tehnologii moderne, precum surubul osos Shark Screw®, scaffold-uri bioresorbabile sau terapii regenerative cu celule stem.
👉 Te confrunti cu limitari de miscare sau disconfort din cauza osteocondritei disecante? Mobilizarile articulare pot face diferenta in recuperarea ta, prin exercitii controlate, ce reduc durerea si imbunatatesc amplitudinea de miscare.
Recuperarea si prevenirea recidivelor in osteocondrita disecanta
Recuperarea dupa osteocondrita disecanta este un proces esential si de durata, care urmareste nu doar refacerea functiei articulare, ci si prevenirea recidivelor si reintegrarea completa in activitatile zilnice sau sportive. Succesul acestui proces depinde de implicarea pacientului, ghidarea constanta a specialistilor si adaptarea planului de recuperare in functie de evolutie.
Programul de recuperare este personalizat si cuprinde:
Fizioterapie pentru reducerea durerii si a inflamatiei;
Kinetoterapie progresiva, care include exercitii de:
Mobilizare articulara controlata;
Intarire musculara focalizata pe musculatura de sustinere;
Proprioceptie si reeducare neuromusculara pentru recapatarea stabilitatii si coordonarii.
Mentinerea motivatiei este cruciala, cu precadere in cazul adolescentilor sau al sportivilor, care pot resimti frustrare in fata restrictiilor temporare. Din acest motiv, punem accent pe comunicare, obiective clare si evaluari periodice.
La Kinetic, utilizam echipamente moderne, care sprijina fiecare etapa a procesului:
MedX - pentru testarea obiectiva si intarirea musculaturii stabilizatoare;
AlterG - banda de alergare cu descarcare gravitationala, ideala pentru reluarea mersului si a alergarii fara stres articular;
Biodex - pentru evaluarea fortei si reabilitarea izokinetica, utila in prevenirea dezechilibrelor musculare.
In completare, pot fi integrate terapii complementare precum:
Terapia cu unde de soc, pentru stimularea regenerarii tesuturilor;
Tehnici de respiratie si relaxare, ce reduc tensiunea psihica asociata procesului de recuperare.
Un alt pilon fundamental este educatia pacientului. Oferim:
Ghidaj in privinta tehnicilor corecte de miscare;
Informatii despre postura optima si adaptarea activitatilor fizice;
Recomandari privind stilul de viata sanatos, nutritie si mentinerea greutatii corporale optime.
Recuperarea completa poate dura intre 6 luni si 1 an, in functie de severitatea leziunii si de raspunsul la tratament. Monitorizam constant progresul pacientului si ajustam planul de reabilitare, pentru a asigura:
Restabilirea mobilitatii;
Redobandirea fortei musculare;
Reintegrarea in activitati fara durere.
La Kinetic, ne angajam sa oferim pacientilor toate resursele necesare pentru o recuperare completa, durabila si fara recidive. Rezultatele obtinute nu doar imbunatatesc functia articulara, ci contribuie si la cresterea increderii in sine si a starii de bine generale.
Kinetoterapia devine esentiala in faza subacuta si cronica, atunci cand scopul principal este restabilirea echilibrului muscular si a functiei articulatiei.
Un program eficient de kinetoterapie include:
Exercitii progresive de mobilizare articulara;
Antrenarea muschilor stabilizatori prin exercitii functionale;
Corectarea dezechilibrelor posturale si biomecanice;
Reeducarea neuromusculara pentru prevenirea suprasolicitarii articulatiei.
In cadrul clinicii, se pot folosi evaluari precise, precum analiza posturala digitala si testele de forta pe echipamente precum MedX, pentru a personaliza programul de recuperare.
👉 Ai fost diagnosticat cu osteocondrita disecanta si cauti o solutie eficienta pentru recuperare? Un plan personalizat de exercitii de kinetoterapie poate accelera vindecarea, imbunatati functia articulatiei si preveni recidivele.
Fizioterapia si kinetoterapia nu doar ca trateaza simptomele, ci si contribuie decisiv la:
Evitarea interventiilor chirurgicale, in formele usoare sau moderate;
Recuperarea mai rapida dupa o interventie artroscopica;
Imbunatatirea calitatii vietii, prin mentinerea mobilitatii si a autonomiei.
Intrebari frecvente despre osteocondrita disecanta
Osteocondrita disecanta ridica adesea semne de intrebare legate de cauze, tratament si evolutie. Mai jos, sunt raspunsurile pentru unele dintre cele mai frecvente intrebari, menite sa clarifice aspecte mai putin cunoscute ale acestei afectiuni si sa sprijine luarea unor decizii informate privind tratamentul si recuperarea.
Nu exista o legatura genetica stabilita, insa unele studii sugereaza o predispozitie familiala la afectiuni ale cartilajului si ale osului subcondral.
Nu exista o legatura genetica Da. In unele cazuri, leziunea apare progresiv, fara un traumatism evident, fiind rezultatul unor microtraumatisme repetate sau al suprasolicitarii.
Procesul de vindecare poate dura intre 3 si 6 luni, in functie de dimensiunea leziunii, varsta pacientului si respectarea indicatiilor medicale.
Forma juvenila apare la pacientii cu cartilaj de crestere inca activ, avand un potential mai mare de vindecare spontana. Cea adulta afecteaza articulatiile mature si are un prognostic mai rezervat.
O alimentatie echilibrata, bogata in vitaminele K si D, calciu si acizi grasi omega-3, poate sustine sanatatea oaselor si a cartilajului, desi nu exista o dieta specifica pentru aceasta boala.
Temporar, da. Reluarea sportului de performanta depinde de gradul de vindecare, de stabilitatea leziunii si de recomandarile echipei medicale.
Da, in special daca nu se respecta perioada de recuperare sau daca articulatia este din nou supusa suprasolicitarii. De aceea, monitorizarea postoperatorie este esentiala.
Da. Poate fi confundata cu entorse, leziuni meniscale, osteonecroza sau chiar cu artrita juvenila, motiv pentru care diagnosticul diferential este foarte important.
Osteocondrita disecanta poate fi o provocare, mai ales cand apare la persoane tinere si active, insa, cu un diagnostic corect si un tratament adaptat, evolutia este, de cele mai multe ori, favorabila. Interventia timpurie, combinata cu un program structurat de recuperare functionala, contribuie la refacerea articulatiei si la reluarea activitatilor zilnice in siguranta. Monitorizarea medicala atenta si exercitiile personalizate, sustinute de echipamente moderne, joaca un rol esential in prevenirea recidivelor si in mentinerea sanatatii articulare pe termen lung.
Disclaimer: Informatiile prezentate in acest material au scop informativ si educativ si nu inlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat, recomandam sa consulti intotdeauna un medic specialist.
Surse foto: Shutterstock
Bibliografie:
Osteochondritis Dissecans, https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/osteochondritis-dissecans/
Wood D, Davis DD, Carter KR. Osteochondritis Dissecans. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526091/
Wood, D., Davis, D. D., & Carter, K. R. (2023). Osteochondritis Dissecans. In StatPearls. StatPearls Publishing, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30252347/
Andriolo, L., Crawford, D. C. et al. (2018). Osteochondritis Dissecans of the Knee: Etiology and Pathogenetic Mechanisms. A Systematic Review. CARTILAGE, 194760351878655. https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1947603518786557
Tan, S. H. S., Tan, B. S. W. et al (2020). The incidence and risk factors of osteoarthritis following osteochondritis dissecans of the knees: a systematic review and meta-analysis. Knee Surgery, Sports Traumatology, Arthroscopy, 29(9), 3096–3104. https://esskajournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1007/s00167-020-06365-y
Konarski, W., Poboży, T., et al. (2024). Understanding Osteochondritis Dissecans: A Narrative Review of the Disease Commonly Affecting Children and Adolescents. Children (Basel, Switzerland), 11(4), 498. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38671714/
Bates, J. T., Jacobs, J. C., Jr, Shea, K. G., & Oxford, J. T. (2014). Emerging genetic basis of osteochondritis dissecans. Clinics in sports medicine, 33(2), 199–220. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3976886/
Programeaza-te
online
Programeaza-te
online
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate
Utile
Servicii
Afectiuni adulti
Afectiuni copii
Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.
Ne pare rău :(
Abonarea nu a reușit.
Te rugăm să încerci din nou, acum sau mai târziu.
