Ataxia reprezinta o tulburare a echilibrului si consta in realizarea cu dificultate a miscarilor membrelor superioare si inferioare. Aceasta poate fi insotita si de alte manifestari in functie de cauza acesteia si de zona afectata. Este important de mentionat ca tratamentul pentru ataxie poate cuprinde atat medicamente, cat si recuperare fizica si logopedie. Prin implementarea tratamentului optim, sansele de recuperare ale pacientului cresc semnificativ si acesta isi poate relua o parte sau chiar toate activitatile cotidiene.
Ce este ataxia?
Ataxia este o tulburare care se manifesta prin pierderea echilibrului si scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor membrelor superioare si inferioare. Astfel, persoanele cu ataxie sustin ca au „instabilitate in picioare”, controlul si precizia miscarilor voluntare fiind reduse. In cadrul ataxiei, sunt afectate atat miscarile membrelor, cat si vorbirea, scrierea, masticatia.
Cel mai adesea, ataxia este cauzata de afectarea sistemului nervos central sau periferic. Aceasta poate fi un simptom, fiind intalnita in cadrul mai multor patologii. Insa ataxia poate reprezenta si o afectiune de sine statatoare, dar prevalenta acesteia este destul de scazuta.
Tipuri de ataxie
Ataxia poate fi clasificata in mai multe categorii in functie de caracteristicile pe care le are. Astfel, ataxia poate fi impartita in 3 clase principale:
- ataxie mostenita;
- ataxie dobandita;
- ataxie idiopatica.
Ataxia mostenita
Ataxia poate fi mostenita prin transmiterea anumitor gene specifice de la parinti, care determina afectarea fibrelor nervoase. Genele mostenite pot fi:
- dominante – este necesara o singura copie de la unul dintre parinti pentru aparitia ataxiei;
- recesive – sunt necesare doua copii, una de la fiecare parinte.
Printre tipurile de ataxie cu transmitere dominanta, se afla:
- ataxia spinocerebrala;
- ataxia episodica.
Ataxia cu transmitere recesiva include urmatoarele:
- ataxia Friedreich sau degenerarea spinocerebeloasa;
- ataxia telangiectazica.
Ataxia dobandita
Ataxia dobandita apare prin actiunea unor factori externi sau interni asupra structurii fibrelor nervoase. Astfel, acestea pot fi afectate prin intermediul urmatorilor factori:
- unele medicamente (sedative, chimioterapie);
- metale grele (mercur, plumb);
- consum cronic de alcool;
- traumatisme;
- accidentul vascular cerebral;
- tumori cerebrale;
- scleroza multipla;
- meningita;
- hipotiroidism;
- deficitul anumitor vitamine (B1, B12).
Ataxia idiopatica
In aceasta categorie, se regasesc cazurile de ataxie pentru care nu s-a determinat modul de aparitie a bolii. Astfel, in cazul in care cauza nu este cunoscuta, se considera prezenta ataxiei idiopatice.
Regiuni afectate in ataxie
Manifestarile ataxiei sunt diferite in functie de zonele afectate ale sistemului nervos. Prin urmare, exista mai multe tipuri de ataxie specifice regiunilor in care apare leziunea, dupa cum urmeaza:
- ataxie cerebeloasa;
- ataxie vestibulara;
- ataxie senzoriala.
Ataxia cerebeloasa
In cadrul acestui tip de ataxie, leziunea fibrelor nervoase este la nivel cerebral. Daca este afectata portiunea mediala a cerebelului, pot aparea manifestari precum:
- tulburari de vedere;
- tremur in timpul miscarilor;
- mers ataxic (dezechilibru la mers).
In situatia in care leziunea este la nivelul zonei laterale a cerebelului, simptomele pot fi reprezentate de:
- tulburari de vorbire;
- mers ataxic (asemanator starii de ebrietate).
Ataxia vestibulara
Ataxia vestibulara se refera la aparitia unor leziuni ale sistemului vestibular intalnit la nivelul urechii interne. Acesta este responsabil de mentinerea echilibrului. Persoanele care au ataxie vestibulara prezinta:
- tulburari de auz;
- pierderea echilibrului;
- senzatie de ameteala.
Ataxia senzoriala
In cazul ataxiei senzoriale, leziunile pot fi prezente la nivelul fibrelor nervoase de la nivelul maduvei spinarii sau al sistemului nervos periferic. Acestea se ocupa de proprioceptie, adica mentinerea pozitiei corpului in spatiu. Prin urmare, cei care prezinta ataxie senzoriala vor avea tulburari ale mersului.
Cauzele ataxiei
Cauzele ataxiei sunt multiple si pot fi reprezentate atat de factori genetici, cat si de factori de mediu sau unele afectiuni. Factorii externi care cresc riscul de a dezvolta ataxie pot fi:
- stresul excesiv;
- inhalarea unor substante toxice (toluen, spray-uri, vopsea);
- intoxicatia alcoolica;
- drogurile;
- unele medicamente (antidepresivele);
- sindromul paraneoplazic.
Este important de mentionat ca ataxia care apare in urma contactului cu anumite substante (droguri, medicamente) are un caracter episodic in cele mai multe dintre situatii. Astfel, dupa ce substanta este eliminata din organism, manifestarile specifice ataxiei dispar spontan.
Printre patologiile care se asociaza ataxiei, se afla:
- afectiunile neurodegenerative (boala Parkinson);
- bolile autoimune (scleroza multipla);
- boala celiaca;
- unele malformatii (Chiari);
- tumorile cerebrale.
Simptomele ataxiei
Manifestarile ataxiei pot diferi la fiecare persoana in functie de zona care este afectata. Insa printre cele mai frecvente simptome se afla:
- pierderea echilibrului;
- instabilitatea mersului;
- dificultati la imbracare;
- dificultati la vorbire, scriere, manevrarea obiectelor;
- balbism (balbaiala);
- tremur;
- tulburari de deglutitie (la inghitire);
- nistagmus (miscari rapide ale globului ocular).
Simptomele ataxiei pot fi constante sau episodice. De asemenea, unele dintre acestea pot disparea spontan sau prin adoptarea unei scheme optime de tratament.
Complicatiile ataxiei
In majoritatea cazurilor, ataxia se remite spontan. Insa pot exista situatii cand aceasta nu se vindeca. In acest caz, este necesar sa se respecte indicatiile medicului si sa se urmeze schema terapeutica indicata de acesta, inclusiv sedintele de kinetoterapie. In lipsa unei abordari terapeutice optime, pot aparea complicatii, precum:
- rigiditate musculara;
- spasticitate;
- tremur accentuat al membrelor;
- durere;
- stare de ameteala care impiedica realizarea activitatilor obisnuite;
- fatigabilitate (oboseala accentuata);
- disfunctii ale vezicii urinare;
- tulburari sexuale;
- hipotensiune ortostatica.
Diagnosticarea ataxiei
Identificarea ataxiei se face de catre medicul neurolog. De cele mai multe ori, diagnosticul poate fi stabilit doar prin efectuarea unui examen clinic complet. Medicul roaga pacientul sa efectueze anumite miscari care fac parte din testele specifice. In functie de raspunsul pacientului, poate fi identificata prezenta ataxiei. Insa, pentru determinarea cauzei sau a tipului de ataxie, sunt necesare investigatii suplimentare.
Cele mai utilizate investigatii utlizate sunt cele imagistice:
- rezonananta magnetica nucleara;
- tomografia computerizata.
Acestea permit evaluarea modificarilor morfologice prezente la nivelul sistemului nervos. In acest mod, sunt depistate leziunile care pot genera ataxia. Importanta acestora este foarte mare, deoarece furnizeaza informatii valoroase ce pot fi utilizate pentru stabilirea unei scheme de tratament potrivite fiecarui pacient.
Alte investigatii utile sunt reprezentate de:
- hemoleucograma;
- markerii de inflamatie;
- sumarul de urina;
- punctia lombara;
- testele genetice.
Ataxia tratament
Optiunile terapeutice sunt destul de limitate in ceea ce priveste tratarea ataxiei. Astfel, in prezent, nu exista un tratament care sa vindece ataxia sau care sa amelioreze manifestarile acesteia.
Este important de precizat ca ataxia cauzata de contactul cu substante toxice sau de deficitul anumitor vitamine poate disparea. Insa, pentru aceasta, este necesar sa se restrictioneze contactul cu toxinele si sa se elimine substantele toxice si metabolitii acestora din organism. In cazul deficitului de vitamine, un aport suficient este in majoritatea cazurilor suficient pentru ameliorarea ataxiei. Astfel, in cazul in care cauza este solutionata, manifestarile specifice dispar numai daca nu au fost produse leziuni permanente asupra sistemului nervos.
Pentru a creste calitatea vietii pacientilor cu ataxie, pot fi utilizate instrumente care sa le permita sa isi desfasoare activitatile zilnice in siguranta. Astfel, pot fi utilizate:
- bastonul;
- carjele;
- cadrul;
- scaunul cu rotile.
Recuperarea in ataxie
Recuperarea in ataxie este un proces complex cu o durata lunga de timp. Cu toate acestea, este foarte important pentru ameliorarea simptomelor care creeaza disconfort pacientului pentru cresterea calitatii vietii, dar si pentru prevenirea complicatiilor. Recuperarea presupune formarea unei echipe de specialisti orientati spre nevoile pacientului:
- medicul neurolog;
- medicul specializat in recuperare medicala;
- kinetoterapeut;
- fizioterapeut;
- psiholog;
Medicul specializat in recuperarea medicala este in masura sa indice medicamentele potrivite fiecarui pacient pentru relaxarea musculaturii si diminuarea durerii. Impreuna cu kinetoterapeutul si cu fizioterapeutul, stabileste un plan de recuperare a abilitatilor motorii ale pacientului.
Kinetoterapie
In cadrul sedintelor de kinetoterapie, pacientul este incurajat si ajutat sa efectueze miscari pasive si active cu scopul de a:
- creste forta musculara;
- imbunatati mobilitatea;
- amplifica rezistenta musculara;
- spori capacitatea de efort;
- reda increderea in sine in ceea ce priveste efectuarea diferitelor miscari;
- recupera functia cardio-respiratorie, mai ales dupa o perioada de repaus motor;
- imbunatati echilibrul;
- preveni accidentele prin cadere.
Sedintele de kinetoterapie si exercitiile alese sunt personalizate in functie de nevoile fiecarui pacient. In medie, o sedinta dureaza 50 de minute, dar durata poate fi ajustata pentru confortul pacientului.
Fizioterapia
Fizioterapia cuprinde mai multe metode utilizate pentru ameliorarea disconfortului, a durerii si a imbunatatirii mobilitatii articulare. Aceasta forma terapeutica amelioreaza tulburarile de echilibru si permite cresterea calitatii vietii pacientului. In cadrul acestei terapii, pot fi abordate mai multe tehnici, printre care:
- electroterapia;
- hidroterapia;
- termoterapia;
- balneoterapia;
- fototerapia;
- laserterapia;
- masajul terapeutic;
- tehnicile de respiratie.
Metoda sau metodele sunt alese de fizioterapeuti in functie de nevoile medicale ale fiecarui pacient. Astfel, se creeaza un plan care cuprinde tipul de metoda aplicata, durata sedintei, ordinea efectuarii acestora.
Terapia psihologica
Sedintele de terapie efectuate impreuna cu un psiholog sunt benefice pentru pacient, acesta reusind sa gestioneze mai eficient efectele bolii. In cadrul sedintelor, psihologul il sustine pe pacient si il invata tehnici menite a-l ajuta sa-si controleze emotiile si gandurile negative. In acest mod, contribuie la imbunatatirea starii emotionale si fizice a pacientului. Studiile au demonstrat ca pacientii care au o gandire mai optimista prezinta o recuperare mai rapida si completa.
Psihologul poate reprezenta un sprijin esential pentru recuperarea pacientului. Insa poate contribui si la echilibrarea psihica si emotionala a apartinatorilor. Acestia experimenteaza o perioada dificila cand un membru al familiei sufera. Nu doar partea emotionala este afectata, dar si faptul ca unii apartinatori preiau din responsabilitati sau investesc mai mult timp in acordarea ingrijirii optime persoanei diagnosticate cu ataxie constituie un element care poate afecta calitatea vietii si creste nivelul stresului perceput.
Logopedia
Logopedul este persoana specializata in corectarea deficientelor de vorbire. In cazul pacientilor cu ataxie, care prezinta tulburari in articularea cuvintelor, cateva sedinte de logopedie ii pot ajuta sa-si imbunatateasca abilitatile de comunicare. Pentru fiinta umana, comunicarea este o abilitate definitorie, iar cand aceasta este afectata, consecintele psihice sunt destul de severe pentru pacient.
In cadrul sedintelor, logopedul stabileste care sunt deficientele pacientului si il indruma prin exercitiile potrivite pentru a le corecta. In cele mai multe dintre situatii, mai ales cand afectarea fibrelor nervoase nu este severa, recuperarea pacientului este aproape completa.
Prevenirea ataxiei
Ataxia nu este o afecțiune pentru care se cunosc cu exactitate metodele prin care poate fi prevenita. Insa evitarea factorilor de risc poate ajuta in scaderea incidentei acesteia:
- consumarea bauturilor alcoolice cu moderatie;
- evitarea substantelor toxice si a drogurilor;
- administrarea medicamentelor, respectand indicatiile medicului;
- gestionarea eficienta a situatiilor stresante;
- odihna suficienta si calitativa in fiecare noapte;
- evitarea si tratarea infectiilor;
- adoptarea unui stil de viata echilibrat nutritional.
Este util a adopta si unele masuri care sa previna si aparitia accidentelor vasculare cerebrale, precum:
- renuntarea la fumat;
- evitarea sedentarismului;
- practicarea exercitiilor fizice periodic;
- evitarea consumului bauturilor cu zahar;
- consumul redus al grasimilor saturate;
- evitarea alimentelor prajite;
- introducerea a 2-3 portii de legume si fructe crude zilnic.
Ataxia consta in pierderea echilibrului, dar poate fi insotita si de tulburari de vorbire si de scriere. Cauzele acesteia pot fi multiple, insa pentru ameliorarea simptomelor este necesar consultul medical. Este indicat a merge la medic inca de la aparitia primelor simptome care afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice. Cu ajutorul unui plan terapeutic personalizat si implementat de o echipa de specialisti (medic, kinetoterapeut, fizioterapeut, psiholog), sansele de recuperare ale pacientului cresc semnificativ.
Bibliografie:
mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ataxia/symptoms-causes/syc-20355652, accesat la data 26.07.2023;
hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/ataxia, accesat la data 26.07.2023;
clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17748-ataxia, accesat la data 26.07.2023;
healthline.com, https://www.healthline.com/health/ataxia#symptoms, accesat la data 26.07.2023;
ataxia.org, https://www.ataxia.org/what-is-ataxia/, accesat la data 26.07.2023.
