Tendinita este o afectiune a tesutului musculo-scheletal ce presupune inflamatia tendonului, tesutul conjunctiv ce face legatura intre oase si muschi. Aceasta se poate regasi atat la nivelul cotului, soldului, genunchiului si umarului, cat si la cel al incheieturii. De cele mai multe ori, acest tip de inflamatie este asociat cu durere ce se agraveaza in momentul implicarii zonei afectate in efectuarea unor miscari repetitive.
Afla, in cele ce urmeaza, ce este tendinita, din ce cauze apare, care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea ei, cu ce tablou clinic se poate asocia si cum este ea diagnosticata si tratata.
Ce este tendinita si de ce apare
Tendinita este o afectiune de tip inflamator care apare ca urmare a unei agresiuni la nivelul tendonului, tesutul ce uneste muschiul cu osul si care se alungeste si se scurteaza in timpul contractiei musculare.
Cauzele aparitiei tendinitei depind de modul de producere a iritatiei tendonului. Astfel, acest tip de inflamatie se poate produce brusc (tendinita acuta), ca urmare a unei agresiuni bruste la nivelul tendonului sau se poate produce in timp (tendinita cronica), in urma solicitarii prelungite a tesutului de legatura prin implicarea acestuia in miscari repetitive.
Indiferent de modul de producere, tendinita se poate asocia cu un grad considerabil de disconfort.
Tipuri de tendinita
Dat fiind faptul ca tendinita reprezinta o inflamatie a tendoanelor, iar tendoanele se afla situate la nivelul multor jonctiuni importante ale corpului, se pot intalni mai multe tipuri de tendinita, clasificate in functie de locul anatomic de producere a inflamatiei
1. Tendinita ahileana
Dupa cum ii sugereaza si numele, tendinita ahileana reprezinta inflamatia tendonului lui Ahile, un tesut extrem de important de legatura situat in zona gleznei, pe partea posterioara acesteia si care conecteaza muschii gambei cu calcaiul.
Acest tip de tendinita este extrem de intalnit in accidentele sportive, dar poate aparea si ca urmare a purtarii frecvente a unor incaltari incomode sau drept consecinta a poliartritei reumatoide.
2. Tendinita de Quervain (tenosinovita stenozanta)
Aceasta tendinita implica policele (degetul mare al mainii) si incheietura si, in cazul agravarii inflamatiei, poate reduce considerabil mobilitatea incheieturii. De asemenea, se poate asocia cu durere la nivelul policelui.
3. Tendinita incheieturii
Tendinita de la nivelul incheieturii apare in special la jucatorii de badminton, dar si la alte persoane a caror profesie implica miscari repetitive din incheietura.
4. Cotul jucatorului de tenis (epicondilita laterala) si cel al jucatorului de golf (epicondilita mediala)
Aceste doua tipuri de tendinite isi au denumirea clinica dupa zona anatomica de interes afectata. Epicondilii sunt doua proeminente osoase ale humerusului, situate in proximitatea articulatiei cotului. Astfel, epicondilita laterala corespunde tendonului situat pe epicondilul lateral, in timp ce epicondilita mediala corespunde celui situat pe epicondilul medial.
Denumirile populare provin de la frecventa aparitiei uneia dintre tendinite in cazul anumitor sportivi, cum ar fi jucatorii de tenis (care suprasolicita tendonul lateral) si cei de golf (care suprasolicita tendonul medial).
5. Tendinita de supraspinos
Tendinita de supraspinos este un tip de inflamatie situata la nivelul tendoanelor muschilor supraspinosi, structuri implicate in miscarile articulatiei umarului.
De cele mai multe ori, tendinita de supraspinos se asociaza cu durere locala, agravata la diferite miscari (in special cele de ridicare a bratului) sau care poate aparea chiar si in lipsa miscarilor, dar in urma sprijinirii pe portiunea afectata (ex: in somn).
Factori de risc
Cu toate ca se cunoaste faptul ca tendinita apare ca urmare a efectuarii unor miscari repetitive ce suprasolicita unul sau mai multe tendoane sau ca o consecinta a unei accidentari, anumite persoane pot fi mai predispuse decat altele la aparitia acestei afectiuni. Astfel, aceste persoane pot prezenta anumiti factori de risc care cresc probabilitatea dezvoltarii tendinitei.
Printre factorii de risc se pot numara:
- Varsta – odata cu inaintarea in varsta, tendoanele isi pierd din elasticitate si devin mai susceptibile la iritatii si inflamatii;
- Locul de munca – sportivii de performanta, gradinarii, tamplarii, pictorii reprezinta categorii de persoane aflate la risc ca urmare a suprasolicitarii zilnice a acelorasi tendoane;
- Alte afectiuni – boli hematologice, renale, autoimune;
- Anumite medicamente – statine, antibiotice de tipul fluorochinolonelor;
- Postura
Semne si simptome in tendinita
Tabloul clinic din tendinita este centrat in jurul inflamatiei si poate include manifestari precum:
- Durere – resimtita atat la nivelul tendonului afectat, cat si in toata zona ce il inconjoara; intensitatea durerii creste odata cu efectuarea miscarilor din articulatia corespunzatoare;
- Sensibilitate crescuta la nivelul zonei afectate;
- Tumefiere a tesuturilor moi din jurul zonei afectate.
Prezenta sau absenta simptomelor asociate inflamatiei, precum si gradul de severitate al acestora pot fi diferite de la o persoana la alta.
Diagnosticul si tratamentul in tendinita
De cele mai multe ori, pentru a putea pune un diagnostic de certitudine in cazul tendinitei sunt suficiente istoricul medical al pacientului si examenul fizic. Testele imagistice sunt optionale si aplicate doar in cazul existentei unor suspiciuni ca urmare a unui tablou clinic ce poate fi comun altor afectiuni mai grave.
Optiunile terapeutice sunt tintite catre reducerea inflamatiei si ameliorarea simptomatologiei neplacute, cu scopul scaderii gradului de disconfort generat de afectiune.
Tratamentul poate fi impartit in trei mari categorii:
- Medicamentos – consta in administrarea analgezicelor si antiinflamatoarelor (nesteroidiene sau steroidiene, in functie de caz);
- Terapia fizica – este important sa fie adoptata o rutina de exercitii fizice si stretching care sa imbunatateasca flexibilitatea tendonului afectat si sa intareasca muschiul corespunzator;
- Fizioterapia – pentru diminuarea durerii si reducerea inflamatiei locale; esentiala in imbunatatirea starii de bine si ca un plus pentru programul de gimnastica medicala;
- Interventia chirurgicala – este indicata doar in cazul in care tratamentul medicamentos si terapia fizica nu au fost eficiente.
In plus fata de tratamentul instituit, este crucial sa fie ajustate anumite obiceiuri din stilul de viata, care pot agrava starea tendonului. Astfel, evitarea miscarilor repetitive pe cat posibil, sistarea lor in cazul aparitiei durerii, aplicarea unor comprese reci si repausul fizic sunt elemente ce pot fi adoptate pentru a putea grabi vindecarea tendinitei si a preveni cat mai multe din recurentele acesteia.
In concluzie, tendinita este o patologie inflamatorie a tendoanelor ce se poate asocia cu un tablou clinic alcatuit din semne si simptome de severitate variabila de la caz la caz. Depistarea cat mai precoce a acesteia, respectarea tratamentului oferit de medic si aplicarea masurilor de preventie pot ameliora gradul de disconfort creat de aceasta afectiune si pot restitui starea de bine per total.
Bibliografie:
- Ce este tendinita https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10919-tendinitis
- Factori de risc https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tendinitis/symptoms-causes/syc-20378243
- Tipuri https://www.medicalnewstoday.com/articles/175596#types
- Semne si simptome https://www.nhs.uk/conditions/tendonitis/
- Diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tendinitis/diagnosis-treatment/drc-20378248
