18 iulie, 2025
×
×
18 iulie, 2025
18 iulie, 2025
DIN ARTICOL
Scleroza multipla (SM) este o afectiune neurologica complexa, cu un impact profund asupra vietii celor diagnosticati, dar si asupra celor apropiati. De cele mai multe ori, vestea diagnosticului vine intr-un moment in care individul este activ profesional, social si familial, iar incertitudinile legate de evolutia bolii pot fi coplesitoare. In acelasi timp, pentru persoanele care traiesc cu SM de ani buni, gestionarea simptomelor variabile si adaptarea constanta la schimbari devin parte din rutina zilnica.
In continuare poti afla ce inseamna scleroza multipla: ce este, cum se manifesta, care sunt formele sale si, mai ales, cum poate fi sustinuta calitatea vietii printr-un program personalizat de recuperare medicala. Informatiile sunt utile nu doar pentru cei aflati la inceputul acestui parcurs, ci si pentru pacientii cu experienta si pentru familiile care ii sprijina activ.
Scleroza multipla (SM) este o boala cronica autoimuna a sistemului nervos central, in care sistemul imunitar ataca in mod eronat teaca de mielina care protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii.
In SM, inflamatia determina distrugerea mielinei (proces numit demielinizare), afectand transmiterea semnalelor nervoase intre creier si restul corpului. In timp, acest proces poate duce si la deteriorarea axonilor (fibrele nervoase in sine), ceea ce provoaca disfunctii neurologice persistente.
Boala are un curs imprevizibil: simptomele pot varia mult de la o persoana la alta si pot include episoade de agravare (recaderi) urmate de perioade de ameliorare (remisiuni), sau pot progresa lent si constant. Severitatea, durata si tipul manifestarilor sunt greu de anticipat, ceea ce face ca gestionarea bolii sa fie o provocare personalizata.
Cauza exacta a sclerozei multiple nu este complet cunoscuta, dar se crede ca boala apare ca urmare a unei interactiuni complexe intre factori genetici si de mediu. Sistemul imunitar al persoanei afectate reactioneaza anormal si ataca propriile celule nervoase, mai exact mielina care protejeaza fibrele nervoase. Aceasta reactie autoimuna duce la inflamatia si distrugerea mielinei, afectand transmiterea semnalelor nervoase.
Exista mai multi factori care pot creste riscul de aparitie a SM:
Genetici - persoanele care au rude de gradul I cu SM au un risc mai mare de a dezvolta boala.
Sexul - femeile sunt de aproximativ doua ori mai predispuse decat barbatii sa dezvolte SM.
Varsta - boala este diagnosticata cel mai frecvent intre 20 si 40 de ani.
Factori de mediu - expunerea redusa la soare si nivelurile scazute de vitamina D sunt asociate cu un risc crescut.
Infectii virale - anumite infectii, in special cu virusul Epstein-Barr, pot declansa reactii autoimune.
Fumatul - creste riscul de a dezvolta SM si poate agrava evolutia bolii.
Rasa si regiunea geografica - boala este mai frecventa in regiunile temperate si in randul persoanelor de rasa caucaziana.
Acesti factori nu determina cu certitudine aparitia bolii, dar contribuie la cresterea riscului in anumite contexte individuale.
Scleroza multipla poate evolua in mod diferit de la o persoana la alta, iar forma clinica a bolii influenteaza semnificativ evolutia si tratamentul. Cele mai frecvente tipuri sunt:
Scleroza multipla recidivant-remisiva (SMRR) - este cea mai comuna forma, caracterizata prin episoade de simptome noi sau agravate (recaderi), urmate de perioade de ameliorare partiala sau completa (remisiuni).
Scleroza multipla primar progresiva (SMPP) - se manifesta printr-o agravare treptata si continua a simptomelor, fara recaderi si remisiuni evidente. Aceasta forma este mai rara si afecteaza mai frecvent persoanele diagnosticate dupa varsta de 40 de ani.
Exista si alte forme mai putin frecvente, precum scleroza multipla secundar progresiva (care poate urma formei recidivant-remisive) sau progresiv-recidivanta, dar cele mentionate mai sus sunt cele mai intalnite in practica clinica.
Ce simptome are scleroza multipla?
Simptomele sclerozei multiple sunt variabile, diferind de la o persoana la alta si in functie de zona sistemului nervos afectata. Totusi, exista cateva simptome comune care apar frecvent:
Oboseala cronica - este unul dintre cele mai frecvente si epuizante simptome. Nu este o simpla stare de oboseala, ci o lipsa profunda si persistenta de energie, care apare chiar si dupa odihna si poate afecta activitatile zilnice.
Tulburari de mers, echilibru si coordonare - afectarea centrilor nervosi responsabili de miscari fine si echilibru poate duce la nesiguranta in mers, tendinta de a cadea, instabilitate sau dificultati in coordonarea miscarilor.
Amorteli, furnicaturi, slabiciune musculara - Aceste senzatii apar adesea in brate, picioare sau fata si pot varia ca intensitate. Slabiciunea musculara poate face dificila miscarea membrelor sau mentinerea posturii.
Spasticitate (rigiditate musculara) - se manifesta prin contractii musculare involuntare, rigiditate sau senzatia de intepenire a membrelor, mai ales a picioarelor, ceea ce limiteaza mobilitatea si provoaca durere.
Tulburari de vedere - Inflamatia nervului optic (nevrita optica) poate provoca vedere incetosata, pierderea temporara a vederii la un ochi, vedere dubla sau durere oculara la miscare.
Probleme vezicale si intestinale - pot include urinari frecvente sau urgente, dificultate la golirea completa a vezicii, incontinenta urinara, dar si constipatie sau, mai rar, pierderi de control intestinal.
Tulburari cognitive - afecteaza atentia, capacitatea de concentrare, memoria pe termen scurt si capacitatea de organizare. Aceste probleme pot fi usoare, dar afecteaza randamentul profesional si viata de zi cu zi.
Durere - desi nu era recunoscuta in trecut ca simptom principal, durerea este acum considerata frecventa in SM. Poate fi acuta (de exemplu, dureri fulgeratoare) sau cronica (dureri musculare, articulare, neuropate).
Aceste simptome pot aparea izolat sau in combinatie, se pot agrava in timpul recaderilor si pot varia in intensitate de la un episod la altul.
👉 Te confrunti cu amorteala in maini sau picioare si te intrebi daca are legatura cu scleroza multipla? Afla care sunt cauzele posibile ale amortelii membrelor, cum se manifesta si ce optiuni de tratament exista.
Cum este diagnosticata scleroza multipla?
Diagnosticul sclerozei multiple este un proces complex care necesita evaluarea unui medic neurolog, cu experienta in afectiuni ale sistemului nervos central. Deoarece nu exista un singur test care sa confirme boala, se foloseste o combinatie de metode si criterii clinice. Principalele metode de diagnostic includ:
Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) - este metoda esentiala pentru detectarea leziunilor demielinizante din creier si maduva spinarii, caracteristice sclerozei multiple. Poate evidentia atat leziunile vechi, cat si cele noi, utile pentru confirmarea diseminarii in timp si spatiu.
Potentiale evocate - aceste teste masoara raspunsul creierului la stimuli vizuali, auditivi sau electrici. Sunt folosite pentru a identifica afectari ale cailor nervoase chiar si atunci cand nu exista simptome evidente.
Punctie lombara - in unele cazuri, se preleveaza lichid cefalorahidian pentru a verifica prezenta unor modificari specifice, cum ar fi benzile oligoclonale, care indica o activitate anormala a sistemului imunitar la nivelul sistemului nervos central.
Scleroza multipla poate semana cu alte boli neurologice sau autoimune, de aceea este esential ca diagnosticul sa se faca dupa excluderea altor cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi infectii, boli vasculare, carente vitaminice sau lupus.
Diagnosticul corect si timpuriu este esential pentru a incepe tratamentul cat mai devreme si pentru a incetini progresia bolii.
Cum poate fi gestionata scleroza multipla?
Gestionarea sclerozei multiple presupune o abordare multidisciplinara, care combina tratamentul medicamentos cu terapiile de recuperare functionala. Medicamentele sunt esentiale pentru incetinirea progresiei bolii si gestionarea puseelor, insa recuperarea medicala personalizata are un rol la fel de important in mentinerea unei vieti active si independente.
Recuperarea include fiziokinetoterapie, logopedie, terapie ocupationala si suport psihologic, adaptate nevoilor fiecarui pacient. Obiectivul general este de a mentine si imbunatati functionalitatea, a preveni complicatiile, a sustine independenta in activitatile zilnice si, nu in ultimul rand, de a creste calitatea vietii pe termen lung. Sa vedem care sunt principalele moduri in care poate fi tinuta sub control scleroza multipla.
Tratamentul medicamentos al sclerozei multiple are ca principal scop incetinirea progresiei bolii, reducerea frecventei si severitatii puseelor, precum si gestionarea simptomelor. Acesta include mai multe tipuri de medicamente, care sunt alese in functie de forma bolii, severitatea simptomelor si raspunsul individual al pacientului.
Terapia modificatoare a bolii (DMT - Disease Modifying Therapy) - aceste medicamente actioneaza prin modularea sistemului imunitar pentru a preveni atacurile asupra tecii de mielina din sistemul nervos central. Exemple includ interferonii beta, acetatul de glatiramer, natalizumab, ocrelizumab si altele.
Tratamentul puseelor acute - in cazul recaderilor, se folosesc corticosteroizi administrati pe termen scurt, care reduc inflamatia si accelereaza recuperarea simptomelor.
Tratamentul simptomatic - medicamentele pot fi utilizate pentru a ameliora simptome precum spasticitatea, durerea, oboseala, tulburarile vezicale sau depresia, contribuind la imbunatatirea calitatii vietii.
Tratamentul medicamentos trebuie gestionat de catre un medic neurolog cu experienta, iar planul terapeutic poate fi ajustat in functie de evolutia bolii si toleranta pacientului la medicamente. O abordare integrata, care combina tratamentul medicamentos cu terapiile de recuperare, este esentiala pentru o gestionare optima a sclerozei multiple.
Kinetoterapia si fizioterapia reprezinta componente esentiale in planul de recuperare al persoanelor cu scleroza multipla, avand un impact major asupra mentinerii independentei si calitatii vietii. Iata ce beneficii au:
Imbunatatirea fortei musculare si a mobilitatii articulare, pentru a sustine functionalitatea zilnica;
Cresterea echilibrului si a coordonarii, reducand riscul de caderi;
Managementul spasticitatii (rigiditate musculara) si al oboselii, doua simptome frecvente care limiteaza activitatea;
Antrenamentul mersului, pentru corectarea tulburarilor de deplasare si prevenirea pierderii mobilitatii;
Prevenirea complicatiilor sedentarismului, cum ar fi atrofia musculara, durerile articulare sau problemele circulatorii.
Programele de kinetoterapie sunt adaptate in functie de simptomele pacientului, stadiul bolii si obiectivele functionale stabilite impreuna cu echipa de recuperare. Ritmul, tipul exercitiilor si intensitatea sunt ajustate constant pentru a raspunde nevoilor in schimbare ale pacientului, mentinand siguranta si eficienta interventiei.
👉 Te confrunti cu dificultati de mers, echilibru sau oboseala cauzate de scleroza multipla? Fizioterapia personalizata te poate ajuta sa redobandesti controlul asupra miscarilor si sa incetinesti progresia simptomelor. La Kinetic, evaluam nevoile tale si construim un plan adaptat corpului tau.
Hidroterapia si hidrokinetoterapia ofera beneficii specifice importante pentru pacientii cu scleroza multipla, contribuind la ameliorarea simptomelor si imbunatatirea functionalitatii. Vezi care sunt beneficiile unor terapii de acest fel in SM:
Flotabilitatea apei reduce stresul asupra articulatiilor, permitand miscari mai ample si mai usoare;
Rezistenta apei ajuta la tonifierea musculara printr-un antrenament bland, dar eficient;
Apa calda, utilizata cu precautie si adaptata la toleranta individuala la caldura, poate relaxa muschii si reduce spasticitatea.
De asemenea, hidroterapia imbunatateste starea de spirit si poate reduce senzatia de oboseala. O astfel de solutie este ideala pentru pacientii care au dificultati in efectuarea exercitiilor pe uscat, din cauza slabiciunii musculare, durerii sau problemelor de echilibru, gasind in mediul acvatic un suport care le faciliteaza miscarea si recuperarea.
Pe langa kinetoterapie si fizioterapie, alte terapii de suport joaca un rol important in gestionarea sclerozei multiple si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor:
Terapia ocupationala - ajuta pacientul sa-si mentina sau sa-si recastige independenta in activitatile zilnice, prin adaptarea mediului si instruirea in utilizarea unor strategii sau dispozitive asistive.
Logopedia - intervine in cazul tulburarilor de vorbire, inghitire sau comunicare, frecvente in unele stadii ale bolii, pentru a imbunatati functia si confortul pacientului.
Suportul psihologic - ofera sprijin emotional si tehnici de coping pentru a face fata stresului, anxietatii sau depresiei asociate cu boala cronica, contribuind la bunastarea mentala si motivatia pentru tratament si recuperare.
Cum arata viata de zi cu zi pentru o persoana cu scleroza multipla?
Scleroza multipla este o boala cronica ce aduce provocari fizice, emotionale si sociale pe termen lung. Traiul cu aceasta afectiune necesita nu doar tratament medical, ci si o abordare complexa care sa includa ingrijire continua, adaptari ale stilului de viata si suport din partea familiei si echipei medicale.
Intelegerea importantei unui stil de viata sanatos, rolul suportului emotional si necesitatea monitorizarii regulate sunt elemente esentiale pentru a mentine echilibrul si calitatea vietii pacientilor.
Un stil de viata sanatos are un rol esential in gestionarea sclerozei multiple si in mentinerea starii generale de bine. Alimentatia echilibrata, bogata in nutrienti esentiali, sustine sistemul imunitar si poate ajuta la reducerea inflamatiei.
De asemenea, managementul stresului prin tehnici de relaxare, exercitii de respiratie sau activitati recreative contribuie la reducerea simptomelor si la prevenirea agravarii bolii. Adoptarea unor obiceiuri sanatoase sprijina tratamentul si imbunatateste starea pacientilor pe termen lung.
Suportul emotional este extrem de important pentru persoanele cu scleroza multipla, deoarece boala poate aduce stres, anxietate si sentimente de izolare. Familia si prietenii ofera sprijin afectiv si ajutor practic, contribuind la adaptarea la schimbarile generate de boala.
Grupurile de suport, unde pacientii pot impartasi experiente si sfaturi, ajuta la reducerea singuratatii si la cresterea motivatiei pentru gestionarea bolii. Un suport emotional solid sprijina echilibrul mintal si imbunatateste capacitatea pacientului de a face fata provocarilor zilnice.
Scleroza multipla este o boala cu evolutie imprevizibila, de aceea monitorizarea continua a starii pacientului este esentiala pentru a adapta tratamentul si terapiile la nevoile in schimbare.
Vizitele regulate la medicul neurolog si la echipa multidisciplinara permit evaluarea progresiei bolii, identificarea eventualelor pusee sau complicatii si ajustarea planului de management in timp real. Aceasta abordare dinamica poate contribui la optimizarea functionalitatii, prevenirea deteriorarii si imbunatatirea calitatii vietii pacientului pe termen lung.
Cum te ajuta Kinetic in scleroza multipla?
La Kinetic, stim ca scleroza multipla afecteaza fiecare pacient in mod diferit. De aceea, oferim o abordare personalizata in tratamentul si recuperarea pacientilor, in special pentru cei cu forma recurent remisiva.
Incepem cu o evaluare detaliata, care include:
Analiza biomecanica completa (cu sistemul Biodex).
Evaluarea fortei si rezistentei musculare (cu echipamentul MedX).
Testarea echilibrului si coordonarii.
Analiza posturii si a mersului.
Aceste evaluari ne permit sa identificam zonele problematice si sa dezvoltam un plan de tratament personalizat.
👉 Vrei sa afli exact cum raspunde corpul tau la recuperare in scleroza multipla? Biodex este un echipament de ultima generatie folosit la Kinetic, care evalueaza si sustine fiecare etapa a procesului tau de recuperare – cu exercitii adaptate nevoilor tale, pentru brate sau picioare, in siguranta si control total.
Programul nostru de kinetoterapie include:
Exercitii de forta si rezistenta (cu echipamentul MedX, care permite izolarea si antrenarea specifica a grupelor musculare afectate).
Antrenament de mers si echilibru (cu sistemul AlterG, care reduce impactul asupra articulatiilor).
Terapie manuala pentru reducerea spasticitatii si ameliorarea durerilor.
Exercitii de coordonare si proprioceptie.
Pentru a sprijini recuperarea musculara si imbunatatirea functiei nervoase, se poate utiliza si electrostimularea musculara, o procedura specifica electroterapiei.
👉 Te confrunti cu slabiciune musculara sau dificultati de miscare din cauza sclerozei multiple? Electrostimularea musculara te poate ajuta sa recuperezi forta si sa reduci disconfortul, stimuland circulatia si prevenind atrofia.
Abordam oboseala, un simptom comun, prin:
Programe de exercitii aerobice adaptate (cu echipamente precum AlterG).
Tehnici de conservare a energiei.
Strategii de gestionare a stresului.
Pentru pacientii nostri care lucreaza in corporatii sau sunt antreprenori (30-45 ani), oferim:
Consiliere pentru adaptarea mediului de lucru.
Strategii de gestionare a oboselii la locul de munca.
Exercitii pentru imbunatatirea posturii la birou.
Pentru pacientii nostri care sunt sportivi amatori (30-45 ani), dezvoltam programe specifice pentru:
Revenirea treptata la activitatea sportiva.
Prevenirea leziunilor.
Adaptarea antrenamentelor in functie de simptomele SM.
👉 Recuperarea dupa scleroza multipla presupune multa rabdare, dar si tehnologie de precizie. MedX este un echipament avansat care ajuta la intarirea musculaturii profunde, evaluand forta cu exactitate si adaptand exercitiile la nevoile fiecarui pacient.
Pentru pacientii postoperatorii (30-55 ani), oferim:
Programe de recuperare adaptate pentru interventii precum hernie de disc sau proteze.
Monitorizare atenta a progresului pentru a preveni complicatiile.
Consiliere pentru adaptarea la noile limitari fizice.
Pentru parintii cu copii (0-16 ani), oferim:
Strategii pentru gestionarea oboselii in contextul ingrijirii copiilor.
Exercitii care pot fi efectuate impreuna cu copiii.
Consiliere pentru adaptarea activitatilor parentale.
La Kinetic, ne concentram nu doar pe tratamentul fizic, ci si pe aspectele psihologice ale vietii cu scleroza multipla. Oferim suport emotional si strategii de adaptare pentru a te ajuta sa te adaptezi la schimbarile aduse de boala.
Prin abordarea noastra holistica si utilizarea tehnologiilor avansate, ne straduim sa oferim cea mai buna ingrijire posibila, ajutandu-te sa-ti recapeti mobilitatea, sa gestionezi simptomele si sa ai o mai buna calitate a vietii. Pentru a clarifica si mai mult, am adunat cateva dintre cele mai frecvente intrebari despre scleroza multipla.
Intrebari frecvente despre scleroza multipla
Scleroza multipla ridica numeroase intrebari pentru cei diagnosticati, dar si pentru cei care suspecteaza ca ar putea avea aceasta boala. Pentru a oferi informatii clare si utile, am adunat raspunsuri la cele mai frecvente intrebari legate de simptome, diagnostic si evolutia bolii. Aceste informatii te pot ajuta sa intelegi mai bine afectiunea si pasii pe care trebuie sa ii urmezi.
Daca ai suspiciuni, cel mai important lucru este sa consulti un medic neurolog cat mai curand posibil. Un diagnostic precoce poate schimba semnificativ evolutia bolii pe termen lung.
Bolile asemanatoare cu scleroza multipla (SM) includ alte afectiuni care pot prezenta simptome si modificari neurologice similare, ceea ce ingreuneaza diagnosticul diferential. Printre acestea se numara:
Neuromielita optica (NMO) – o boala inflamatorie care afecteaza nervul optic si maduva spinarii, diferita de SM prin anumite caracteristici clinice si biologice.
Encefalomielita acuta diseminata (ADEM) – o afectiune inflamatorie cu debut brusc, care poate semana cu SM, mai ales la copii.
Scleroza laterala amiotrofica (SLA) – afecteaza neuronii motori si poate avea unele simptome comune cu SM, dar are un tablou clinic si evolutie diferite.
Leucoencefalopatii vasculare sau metabolice – afectiuni care pot produce leziuni la nivelul materiei albe a creierului, mimand SM.
Lupus eritematos sistemic sau alte boli autoimune – pot determina simptome neurologice asemanatoare cu cele din SM.
Tumori cerebrale sau mielopatii – pot da manifestari neurologice care pot fi confundate cu SM.
Progresia sclerozei multiple este foarte variabila si imprevizibila. Factori care influenteaza progresia includ varsta la debut, severitatea recidivelor, raspunsul la tratament si starea generala de sanatate. Tratamentul precoce si monitorizarea regulata pot ajuta la incetinirea progresiei si la mentinerea calitatii vietii.
In scleroza multipla, anumite medicamente pot fi contraindicate deoarece pot agrava simptomele sau pot declansa pusee. Printre acestea se numara:
Medicamentele care cresc temperatura corpului (cum ar fi anumite antiinflamatoare sau medicamente pentru febra) pot agrava temporar simptomele prin efectul Uhthoff, determinand o scadere temporara a functionalitatii nervoase.
Unele medicamente imunosupresoare sau biologice, folosite pentru alte afectiuni, pot interactiona sau destabiliza boala daca nu sunt administrate sub supraveghere neurologica stricta.
Medicamentele care deprima sistemul nervos central (sedative puternice, unele antidepresive sau antipsihotice) pot accentua oboseala si tulburarile cognitive.
Beta-blocantele si alte medicamente care pot afecta tonusul muscular pot agrava spasticitatea sau tulburarile de mers la anumiti pacienti.
Este esential ca orice tratament medicamentos, inclusiv cel pentru alte afectiuni, sa fie discutat si monitorizat de medicul neurolog pentru a evita efectele nedorite si pentru a adapta corect terapia in cazul sclerozei multiple.
Desi diagnosticul sclerozei multiple se bazeaza in principal pe investigatii imagistice si clinice, anumite analize de sange sunt importante pentru evaluarea generala a pacientului si pentru excluderea altor afectiuni cu simptome asemanatoare. Analizele recomandate pot include:
Hemoleucograma completa, pentru a evalua starea generala si a identifica eventuale infectii sau anemii;
Markeri inflamatori (VSH, CRP), pentru a detecta procese inflamatorii active;
Teste pentru boli infectioase sau autoimune care pot imita simptomele SM, cum ar fi testele pentru lupus, sifilis, virusul HIV, virusul hepatitei B si C;
Testarea nivelului vitaminelor, in special vitamina D, deoarece deficienta poate influenta evolutia bolii;
Analize pentru evaluarea functiei hepatice si renale, necesare pentru monitorizarea tratamentului medicamentos.
Durerea este un simptom frecvent si complex in scleroza multipla, care poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientilor. Aceasta se poate manifesta prin forme variate:
Durere neuropatica - cauzata de leziunile nervoase din sistemul nervos central, se caracterizeaza prin arsuri, intepaturi, furnicaturi sau senzatii de soc electric, adesea persistente sau intermitente;
Durere musculo-scheletala - apare ca urmare a spasticitatii, contracturilor musculare, posturii deficitare sau suprasolicitarii articulare; poate fi localizata la nivelul spatelui, umerilor sau membrelor;
Durere paroxistica - episoade scurte, intense, cum ar fi nevralgia trigeminala, care provoaca dureri faciale severe, bruste si repetate;
Durere secundara - rezultata din complicatii asociate, cum ar fi infectii, ulceratii sau probleme ale vezicii urinare.
Gestionarea durerii in scleroza multipla necesita o evaluare atenta si o abordare personalizata, combinand medicamente, fizioterapie si alte terapii complementare pentru a imbunatati confortul si functionalitatea pacientului.
Scleroza multipla in placi este o denumire alternativa pentru scleroza multipla, care reflecta aspectul caracteristic al leziunilor din sistemul nervos central.
Aceste leziuni, numite „placi”, reprezinta zone de demielinizare, adica pierderea stratului protector numit teaca de mielina ce insoteste fibrele nervoase. Aceste placi apar in creier si maduva spinarii si afecteaza transmiterea normala a impulsurilor nervoase, ducand la simptomele variate ale bolii. Termenul „in placi” subliniaza modul in care boala afecteaza sistemul nervos prin leziuni localizate, multiple si dispersate.
Simptomele timpurii ale sclerozei multiple pot fi subtile si variabile, ceea ce face uneori dificil diagnosticul precoce. Cele mai frecvente manifestari initiale includ:
Tulburari de vedere - cum ar fi vederea incetosata, dubla sau pierderea temporara a vederii la un ochi (nevrita optica);
Furnicaturi si amorteli - senzatii de arsura, intepaturi sau pierdere a sensibilitatii la nivelul membrelor sau trunchiului;
Oboseala inexplicabila - senzatie intensa de epuizare care nu se amelioreaza cu odihna;
Tulburari de echilibru si coordonare - dificultati usoare in mers sau miscari necontrolate;
Slabiciune musculara - mai ales la nivelul membrelor;
Probleme cognitive usoare - dificultati in concentrare sau memorare.
Un puseu in scleroza multipla reprezinta o perioada in care apar brusc si se agraveaza simptomele bolii, semnaland o activare inflamatorie noua sau agravarea leziunilor din sistemul nervos central.
Aceste episoade dureaza cel putin 24 de ore si nu sunt cauzate de alte afectiuni, cum ar fi infectii sau febra. Puseele pot varia ca intensitate si pot afecta diferite functii, precum vederea, mersul, echilibrul sau sensibilitatea. Gestionarea puseelor este importanta pentru limitarea impactului asupra calitatii vietii si pentru prevenirea deteriorarii pe termen lung.
Cu tratamentul si ingrijirea adecvata, multe persoane cu scleroza multipla pot trai o viata lunga si implinita. Durata de viata variaza semnificativ in functie de mai multi factori:
Tipul de SM (recurent-remisiva, progresiva secundara, progresiva primara);
Varsta la diagnostic;
Gravitatea simptomelor initiale;
Raspunsul la tratament;
Stilul de viata si starea generala de sanatate.
Scleroza multipla este o boala cronica complexa, cu manifestari variabile si un caracter imprevizibil, care afecteaza sistemul nervos central si poate avea un impact major asupra vietii pacientilor. Intelegerea simptomelor si mecanismelor bolii este esentiala pentru diagnosticarea si gestionarea corecta a acesteia. Recuperarea medicala joaca un rol crucial in mentinerea functionalitatii, imbunatatirea calitatii vietii si sustinerea independentei persoanelor cu SM. Printr-o abordare multidisciplinara, care include tratamentul medicamentos si terapiile de recuperare personalizate, pacientii pot beneficia de o gestionare optima a bolii, adaptata nevoilor lor specifice.
Disclaimer: Informatiile din acest material nu inlocuiesc consultul medical sau recomandarile specialistului.
Surse foto: Shutterstock
Multiple sclerosis, https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/
What Is Multiple Sclerosis?, https://www.nationalmssociety.org/understanding-ms/what-is-ms
Multiple Sclerosis, https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/multiple-sclerosis
Multiple Sclerosis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499849/
Multiple sclerosis (MS), https://www.healthdirect.gov.au/multiple-sclerosis-ms
Multiple Sclerosis, https://assets.publishing.service.gov.uk/media/5a7d77fc40f0b64a5813f31c/ multiple_sclerosis.pdf
Warutkar, V., Gulrandhe, P., et al. (2022). Physiotherapy for Multiple Sclerosis Patients From Early to Transition Phase: A Scoping Review. Cureus, 14(10), e30779. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9701161/
Programeaza-te
online
Programeaza-te
online
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate
Utile
Servicii
Afectiuni adulti
Afectiuni copii
Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.
Ne pare rău :(
Abonarea nu a reușit.
Te rugăm să încerci din nou, acum sau mai târziu.
