Recuperarea mersului – pasi in reeducarea mersului si importanta kinetoterapiei

Mersul este o functie esentiala a vietii cotidiene, reflectand independenta si calitatea vietii unei persoane. Pierderea sau afectarea capacitatii de a merge, indiferent de cauza, accident, interventie chirurgicala, boala neurologica sau musculo-scheletala, poate avea un impact profund asupra starii fizice si psihice a unei persoane. Mai jos, afli mai multe despre rolul reeducarii mersului, ce impact psihologic poate avea recuperarea, dar si cum te poate ajuta kinetoterapia.

Ce este reeducarea mersului si ce rol are

 

Reeducarea mersului reprezinta un proces complex, care presupune o evaluare detaliata, interventii personalizate si o abordare multidisciplinara. In acest context, kinetoterapia joaca un rol important, oferind metode si tehnici specifice pentru reeducarea mersului, restabilirea echilibrului, a coordonarii si a mobilitatii pacientului. 

 

Reeducarea mersului este cruciala, deoarece are un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientului, asupra independentei sale si asupra reintegrarii in activitatile de zi cu zi. Un program bine structurat poate aduce beneficii multiple:

 

  • Imbunatatirea mobilitatii generale si a independentei in activitatile zilnice;

  • Reducerea riscului de cadere si a complicatiilor asociate imobilizarii prelungite;

  • Cresterea tonusului muscular si a rezistentei fizice;

  • Imbunatatirea circulatiei sanguine si a functiei cardiovasculare;

  • Stimularea neuroplasticitatii in cazul afectiunilor neurologice;

  • Cresterea increderii in sine si diminuarea anxietatii legate de deplasare.

Procesul de reeducare a mersului necesita o abordare multidisciplinara, implicand colaborarea dintre medici, kinetoterapeuti si alti specialisti in reabilitare. Programul de recuperare este personalizat in functie de tipul si severitatea afectiunii, precum si de obiectivele specifice ale fiecarui pacient.

Exercitii pentru recuperarea mersului

 

Recuperarea mersului dupa o boala neurologica sau ortopedica necesita un program complex de exercitii specifice. Acestea vizeaza imbunatatirea echilibrului, a coordonarii si a fortei musculare, elemente esentiale pentru a relua mersul independent si sigur.

 

Printre cele mai importante tipuri de exercitii se numara:

  • Exercitii de echilibru in pozitie ortostatica - acestea incep cu sprijin la bare paralele si progreseaza catre exercitii fara sprijin. Exemple includ statul intr-un picior, transferul greutatii de pe un picior pe celalalt si mentinerea echilibrului pe suprafete instabile. Aceste exercitii ajuta la imbunatatirea stabilitatii si a controlului postural;

  • Antrenarea transferului greutatii - pacientul invata sa-si mute greutatea corpului de pe un picior pe celalalt in mod controlat, o abilitate de baza pentru initierea pasilor si mentinerea stabilitatii in timpul mersului. Se pune accent pe controlul miscarii si pe coordonarea intre membrele inferioare si trunchi;

  • Exercitii de mers intre bare paralele - acestea permit pacientului sa exerseze miscarea de mers intr-un mediu sigur, cu progresie graduala, de la sprijin complet la sprijin minim. Barele paralele ofera suport si incredere, permitand pacientului sa se concentreze pe corectitudinea miscarilor;

  • Reeducarea mersului cu dispozitive ajutatoare - utilizarea cadrului de mers, a carjelor sau a bastonului pentru a imbunatati stabilitatea si siguranta in timpul deplasarii. Dispozitivele ajutatoare sunt alese in functie de nevoile individuale ale pacientului si de stadiul recuperarii;

  • Antrenarea mersului pe diferite suprafete - exersarea deplasarii pe plan inclinat, teren denivelat sau suprafete cu texturi diferite, pentru a imbunatati adaptabilitatea si siguranta mersului in diverse conditii. Aceasta ajuta la pregatirea pacientului pentru a face fata provocarilor din mediul exterior.

Un aspect important este repetarea intensiva a exercitiilor, care ajuta la consolidarea conexiunilor neuronale si la automatizarea miscarilor.

 

Programul de exercitii trebuie adaptat in functie de particularitatile fiecarui pacient si progresat treptat, pe masura imbunatatirii capacitatilor motorii. Este recomandat ca exercitiile sa fie efectuate sub supravegherea unui kinetoterapeut specializat, care poate ajusta intensitatea si complexitatea, in functie de progresul pacientului si de raspunsul sau la tratament. Pentru a sprijini acest proces, serviciile de recuperare medicala pot oferi tehnici de masaj si stretching.

 

👉 Te confrunti cu dificultati la mers dupa o accidentare sau o interventie chirurgicala? Nu esti singur. Reeducarea mersului, ghidata de specialisti, iti poate reda stabilitatea si increderea. La Kinetic, folosim echipamente performante si metode bazate pe dovezi, pentru a construi un plan de recuperare medicala adaptat nevoilor tale.

 

In plus fata de exercitiile specifice, reeducarea mersului poate include si alte tehnici complementare:

  • Stimularea electrica functionala, pentru activarea musculaturii slabite;

  • Terapia in apa, pentru reducerea impactului gravitational si facilitarea miscarilor;

  • Tehnici de feedback vizual sau auditiv, pentru imbunatatirea constientizarii corporale;

  • Exercitii de stretching si mobilizare, pentru cresterea flexibilitatii articulare.

Combinarea exercitiilor clasice cu tehnologiile moderne ofera cele mai bune sanse de recuperare a abilitatii de mers independent. Perseverenta, motivatia pacientului si sprijinul unei echipe multidisciplinare sunt factori cheie in succesul recuperarii. Pentru a continua procesul de reeducare, este important sa cunoastem si tehnicile de mers cu carjele.

Tehnici de mers cu ajutorul carjelor

Invatarea tehnicilor de mers cu carjele reprezinta o etapa importanta in recuperarea mersului pentru pacientii cu afectiuni neurologice ori ortopedice. Utilizarea corecta a carjelor poate oferi stabilitate, reduce riscul de cadere si faciliteaza redobandirea independentei in deplasare. Exista trei tipuri principale de mers cu ajutorul carjelor:

Mersul leganat

Mersul leganat este cel mai simplu si sigur, fiind recomandat initial tuturor pacientilor. Acesta presupune:

  • Plasarea carjelor in fata, la aproximativ jumatate de pas;

  • Inclinarea corpului inainte, cu capul si umerii deasupra mainilor;

  • Ridicarea simultana a ambelor picioare, care se vor balansa spre inainte;

  • Aterizarea picioarelor chiar in spatele nivelului mainilor.

Mersul in patru puncte

Mersul in patru puncte este mai lent, dar ofera un control mai bun in spatii inguste. Secventa de miscari este:

  • Mutarea carjei drepte inainte;

  • Avansarea piciorului stang;

  • Mutarea carjei stangi inainte;

  • Avansarea piciorului drept.

Mersul prin pendulare

Mersul prin pendulare este cel mai rapid, dar necesita un echilibru bun. Implica:

  • Plasarea ambelor carje in fata;

  • Inclinarea corpului inainte si preluarea greutatii pe maini;

  • Ridicarea simultana a ambelor picioare si balansarea lor spre inainte;

  • Aterizarea picioarelor si mutarea carjelor pentru pasul urmator.

Pentru o recuperare eficienta, este esential ca pacientul sa exerseze aceste tehnici sub supravegherea unui kinetoterapeut. Acesta va oferi asistenta in mentinerea echilibrului si va corecta eventualele greseli de postura sau miscare. Ajustarile si corectiile personalizate sunt cruciale pentru a evita complicatiile si pentru a asigura un progres constant.

 

Cateva aspecte importante de retinut includ:

  • Ajustarea corecta a inaltimii carjelor, pentru a asigura o postura adecvata;

  • Mentinerea unei distante potrivite intre carje si corp, pentru stabilitate optima;

  • Distribuirea uniforma a greutatii pe ambele carje;

  • Evitarea sprijinului excesiv pe axile, care poate duce la leziuni nervoase;

  • Utilizarea unor varfuri de cauciuc antiderapante, pentru o aderenta mai buna.

Progresul de la mersul intre bare paralele la utilizarea carjelor trebuie facut gradual. Exercitiile de echilibru si coordonare sunt cruciale, in aceasta etapa. De asemenea, pacientul va invata tehnici specifice pentru urcarea si coborarea scarilor, precum si pentru ridicarea si asezarea din scaun folosind carjele.

 

Pe masura ce pacientul castiga incredere si abilitate, se poate trece la tehnici mai avansate:

  • Mersul lateral cu carje;

  • Pivotarea in siguranta, pentru schimbarea directiei;

  • Trecerea peste obstacole mici;

  • Adaptarea mersului pe diferite suprafete (covor, iarba, pavaj).

Utilizarea carjelor este adesea o etapa temporara in procesul de recuperare. Obiectivul final este, in majoritatea cazurilor, redobandirea capacitatii de mers independent, fara dispozitive ajutatoare. Cu toate acestea, pentru unii pacienti, utilizarea pe termen lung a carjelor poate fi necesara pentru a asigura mobilitatea si independenta functionala. Este important sa nu uitam de impactul psihologic pe care il are reeducarea mersului asupra pacientilor.

Impactul psihologic al reeducarii mersului

Reeducarea mersului are un impact psihologic semnificativ asupra pacientilor, influentand atat starea lor emotionala, cat si motivatia pentru recuperare. Intelegerea si abordarea acestor aspecte stau la baza succesului programului de reabilitare. Impactul psihologic poate varia de la o persoana la alta si depinde de o serie de factori, inclusiv severitatea afectiunii, personalitatea pacientului si sprijinul social disponibil. Iata ce efecte benefice are reeducarea mersului asupra psihicului:

  • Cresterea increderii in sine - pe masura ce pacientii progreseaza, redobandirea mobilitatii le ofera un sentiment de independenta si control asupra propriului corp. Acest lucru poate avea un efect pozitiv asupra stimei de sine si perspectivei generale de viata. Sentimentul de realizare si depasire a obstacolelor contribuie la consolidarea increderii in sine;

  • Reducerea anxietatii si a depresiei - imbunatatirea capacitatii de deplasare poate diminua sentimentele de neputinta si izolare, asociate frecvent cu pierderea mobilitatii. Pacientii pot experimenta o reducere a simptomelor de anxietate si depresie, pe masura ce isi recapata independenta. Activitatea fizica si interactiunea sociala, facilitate de mobilitate, au un efect benefic asupra starii de spirit;

  • Motivatie crescuta pentru recuperare - observarea progresului ii incurajeaza pe pacienti sa persevereze in programul de reabilitare. Fiecare pas inainte, oricat de mic, poate fi o sursa puternica de motivatie. Stabilirea unor obiective clare si realizabile, precum si celebrarea succeselor, contribuie la mentinerea motivatiei pe termen lung;

  • Adaptarea la noua imagine corporala - pacientii trebuie sa se acomodeze cu schimbarile fizice si functionale ale corpului lor. Acest lucru poate implica acceptarea unor limitari temporare sau permanente si dezvoltarea unor noi strategii de adaptare. Procesul de acceptare poate fi dificil, dar este indicat, pentru a merge mai departe si a se concentra pe ceea ce se poate realiza;

  • Gestionarea frustrarilor si a asteptarilor - recuperarea poate fi adesea indelungata si plina de provocari. Pacientii trebuie sa invete sa gestioneze frustrarile legate de progresul lent sau de asteptarile pe care le au. Tehnicile de relaxare, mindfulness si suportul psihologic pot fi utile in gestionarea acestor emotii negative.

Un aspect crucial este stabilirea unor obiective realiste si graduale. Acest lucru ajuta la mentinerea unei atitudini pozitive si previne descurajarea pacientului in fata provocarilor inevitabile. Kinetoterapeutul joaca un rol vital in stabilirea acestor obiective si in ajustarea lor pe parcursul recuperarii mersului.

 

Sprijinul psihologic profesionist poate fi extrem de benefic. Consilierea poate ajuta pacientii sa:

  • Gestioneze mai eficient stresul si anxietatea asociate cu recuperarea;

  • Dezvolte strategii de coping, pentru a face fata provocarilor emotionale;

  • Mentina o perspectiva pozitiva si realista asupra progresului lor;

  • Imbunatateasca relationarea cu echipa medicala si cu familia.

Terapia de grup poate fi, de asemenea, foarte utila, permitand pacientilor sa impartaseasca experiente si sa se simta mai putin izolati. Interactiunea cu alti pacienti care se confrunta cu provocari similare poate oferi sprijin emotional si inspiratie. Sentimentul de apartenenta si intelegere mutuala poate reduce sentimentul de singuratate si poate creste motivatia.

 

Implicarea familiei si a prietenilor poate avea un semnificativ impact pozitiv. Suportul emotional si incurajarile constante pot stimula motivatia pacientului si pot contribui la o atitudine optimista.

Abordarea diferentiata Kinetic in reeducarea mersului

Centrul Kinetic adopta o abordare personalizata si inovatoare, adaptand programul de recuperare in functie de particularitatile fiecarui pacient. Aceasta abordare se bazeaza pe o combinatie de tehnici traditionale si tehnologii moderne, oferind cele mai bune sanse de recuperare a mobilitatii. La Kinetic, fiecare pacient beneficiaza de o evaluare amanuntita si de un plan de tratament individualizat, conceput pentru a raspunde nevoilor sale specifice.

 

Aspecte cheie ale abordarii:

 

Evaluarea comprehensiva initiala – fiecare program incepe cu o evaluare detaliata a capacitatilor motorii si functionale. Aceasta include:

  • Analiza biomecanica a mersului, utilizand echipamente specializate pentru a identifica deficientele si asimetriile;

  • Evaluarea fortei musculare si a amplitudinii de miscare, pentru a determina punctele slabe si a stabili obiective realiste;

  • Testarea echilibrului si a coordonarii, pentru a evalua riscul de cadere si a imbunatati stabilitatea;

  • Evaluarea sensibilitatii si a proprioceptiei, pentru a optimiza controlul motor si constientizarea corpului in spatiu.

2. Plan de tratament personalizat – pe baza evaluarii initiale, se stabileste un plan individualizat, cu obiective realiste si graduale pentru fiecare etapa. Acest plan este flexibil si adaptat in mod constant, in functie de progresul pacientului.

 

Integrarea tehnologiilor moderne – Kinetic utilizeaza o gama larga de echipamente high-tech, pentru a optimiza parcursul terapeutic:

  • Platforma de analiza a presiunii plantare pentru evaluarea distributiei greutatii, identificarea problemelor de postura si optimizarea incarcarii;

  • Sisteme de feedback vizual in timp real, pentru imbunatatirea constientizarii corporale si corectarea miscarilor;

  • Dispozitive de stimulare electrica functionala, pentru activarea musculaturii slabite si imbunatatirea controlului motor.

3. Abordare multidisciplinara – echipa include specialisti din diverse domenii (kinetoterapeuti, ergoterapeuti, psihologi) care colaboreaza pentru a oferi o ingrijire completa si coordonata. Aceasta abordare asigura ca toate aspectele recuperarii sunt luate in considerare.

 

4. Focalizare pe reeducarea proprioceptiei – o atentie deosebita este acordata imbunatatirii proprioceptiei, capacitatea de a simti pozitia corpului in spatiu. Aceasta se realizeaza prin:

  • Exercitii pe diverse suprafete si in conditii variate (ochi inchisi, perturbari externe), pentru a stimula sistemul senzorial si a imbunatati echilibrul;

  • Utilizarea platformelor instabile si a sistemelor de realitate virtuala, pentru a crea scenarii complexe si a antrena raspunsurile posturale;

  • Tehnici de feedback senzorial, pentru imbunatatirea constientizarii corporale si corectarea miscarilor.

5. Progresie graduala a exercitiilor – programul este ajustat continuu, in functie de progresul pacientului, cu o crestere treptata a complexitatii si a intensitatii. Aceasta progresie asigura ca pacientul este intotdeauna provocat, dar nu suprasolicitat;

 

6. Integrarea aspectelor functionale – exercitiile sunt concepute pentru a simula activitati din viata reala, facilitand transferul abilitatilor dobandite in situatii cotidiene. Pacientii sunt antrenati sa efectueze sarcini specifice, cum ar fi urcatul scarilor, ridicatul de pe scaun sau mersul pe teren accidentat;

 

7. Suport psihologic integrat – recunoscand importanta starii psihice, Kinetic ofera consiliere si suport emotional pe tot parcursul programului, ceea ce ajuta pacientii sa faca fata provocarilor emotionale si sa mentina o atitudine pozitiva.

 

In functie de potentialul de recuperare, programul poate viza redobandirea unui mers cat mai apropiat de cel normal sau invatarea unor tehnici compensatorii de deplasare. Obiectivul final este intotdeauna cresterea gradului de independenta functionala si imbunatatirea calitatii vietii.

 

👉 Te confrunti cu dureri pe partea laterala a genunchiului, care iti afecteaza mersul sau te impiedica in efectuarea activitatilor zilnice? Descopera ce alte simptome are sindromul de banda iliotibiala si ce optiuni de tratament ai la dispozitie. 

Afectiuni care pot cauza probleme de echilibru in mers

Problemele de echilibru la mers pot fi semnul unor afectiuni diverse, care afecteaza sistemul nervos, musculatura, articulatiile sau chiar functia vestibulara. Identificarea corecta a acestor afectiuni este esentiala pentru stabilirea unui plan de tratament eficient si recuperarea pe termen lung.

 

Tulburari vestibulare:

  • Vertijul benign paroxistic pozitional;

  • Labirintita;

  • Nevrita vestibulara.

2. Afectiuni neurologice:

  • Scleroza multipla;

  • Boala Parkinson;

  • Neuropatia periferica;

  • Accidentul vascular cerebral.

3. Boli musculare sau articulare:

  • Atrofia musculara;

  • Osteoartrita;

  • Leziunile articulare.

4. Tulburari metabolice si sistemice:

  • Diabetul zaharat;

  • Hipotiroidismul.

5. Deficiente vitaminice, mai ales de B12.

 

6. Anumite tulburari psihice si cognitive – pot afecta controlul motor si reactiile de echilibru.

Rolul kinetoterapiei pentru reeducarea mersului

Mersul este un gest aparent simplu, dar care implica un echilibru complex intre sistemul nervos, muschi, articulatii si o postura corecta. Atunci cand acest mecanism este afectat, din cauza unei accidentari, a unei interventii chirurgicale, a unei afectiuni neurologice sau a posturii incorecte, fiecare pas poate deveni un efort.

 

Kinetoterapia este cheia reeducarii mersului. Printr-o evaluare atenta si un plan de exercitii personalizat, specialistii nostri reconstruiesc tiparele corecte de miscare, redau echilibrul si coordonarea si reduc durerea asociata cu mersul deficitar.

 

In cadrul clinicii noastre, folosim aparatura de top, precum AlterG (banda de alergare antigravitationala), Biodex si MedX, care ne ajuta sa antrenam mersul in conditii de siguranta, fara presiune inutila asupra articulatiilor. Mai mult, cu ajutorul evaluarii biomecanice a piciorului si al talonetelor personalizate, corectam din temelie sprijinul si alinierea corpului.

 

Importanta reeducarii mersului prin kinetoterapie nu se rezuma doar la a „merge din nou bine”. Inseamna a recapata independenta, siguranta in miscare si o viata fara dureri. Inseamna preventie, pentru ca un mers incorect, netratat, poate duce in timp la dureri de spate, la uzura articulatiilor sau la alte afectiuni locomotorii.

 

👉 Te confrunti cu dificultati de mers sau vrei sa grabesti recuperarea dupa o accidentare? Afla cum te poate ajuta kinetoterapia sa iti recapeti mobilitatea, echilibrul si independenta mai repede si mai eficient decat ai crede. 

Intrebari frecvente despre reeducarea mersului

Recuperarea mersului poate ridica multe intrebari, mai ales atunci cand te confrunti cu o afectiune noua sau urmezi un program de recuperare pentru prima data. Pentru a-ti oferi claritate si incredere, am adunat cele mai frecvente intrebari despre reeducarea mersului.

Cat dureaza, in medie, un program complet de reeducare a mersului?

Durata variaza in functie de severitatea afectiunii, dar si de raspunsul individual la terapie. Unii pacienti observa imbunatatiri in cateva saptamani, in timp ce altii pot avea nevoie de cateva luni, pentru a-si recapata autonomia deplina.

Este normal sa simti durere in timpul reeducarii mersului?

Disconfortul muscular este frecvent, mai ales in fazele initiale ale programului. Totusi, durerea intensa sau persistenta trebuie semnalata imediat terapeutului, pentru ajustarea planului de tratament.

Ce se intampla daca intrerupi procesul de reeducare?

O pauza prelungita poate duce la regres, mai ales in etapele timpurii ale recuperarii. Este importanta consecventa, pentru a mentine si a consolida rezultatele obtinute.

Cum imi pot da seama daca progresez?

Progresul este monitorizat prin teste periodice (precum evaluarea echilibrului sau a distantei parcurse). In plus, semnele precum cresterea increderii, reducerea oboselii sau o postura mai buna sunt indicii clare de imbunatatire.

Poate fi utila reeducarea mersului chiar daca nu am avut o interventie chirurgicala sau un accident recent?

Da. Persoanele cu afectiuni cronice, dezechilibre posturale sau dureri recurente pot beneficia de reeducarea mersului, pentru a preveni degradarea mobilitatii si aparitia durerilor.

 

Reeducarea mersului reprezinta un pilon esential al recuperarii functionale, avand ca scop principal redobandirea autonomiei individului. Printr-o evaluare atenta, elaborarea unui program personalizat si aplicarea consecventa a tehnicilor de kinetoterapie, se pot atinge progrese notabile, chiar si in cazurile severe.

 

Disclaimer: Informatiile prezentate in acest material au scop informativ si educativ si nu inlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat, recomandam sa consulti intotdeauna un medic specialist.  

 

Surse foto: Shutterstock

 

Bibliografie:

 

Gait Training in Stroke, https://www.physio-pedia.com/Gait_Training_in_Stroke

 

Eng, J. J., & Tang, P. F. (2007). Gait training strategies to optimize walking ability in people with stroke: a synthesis of the evidence. Expert review of neurotherapeutics, 7(10), 1417–1436. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3196659/

 

DeJong, A. F., & Hertel, J. (2018). Gait-training devices in the treatment of lower extremity injuries in sports medicine: current status and future prospects. Expert review of medical devices, 15(12), 891–909. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30466335/

 

Feger, M. A., Hart, J. M., Saliba, S., Abel, M. F., & Hertel, J. (2018). Gait training for chronic ankle instability improves neuromechanics during walking. Journal of orthopaedic research : official publication of the Orthopaedic Research Society, 36(1), 515–524. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28653780/

 

Ortega, C., Simpson, J. D., Donovan, L., Forsyth, L., Torp, D. M., & Koldenhoven, R. M. (2024). Gait Training Interventions for Individuals with Chronic Ankle Instability: A Systematic Review & Meta-Analysis. Journal of athletic training, 10.4085/1062-6050-0499.23. Advance online publication. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39136092/

 

Coughlan, G., & Caulfield, B. (2007). A 4-week neuromuscular training program and gait patterns at the ankle joint. Journal of athletic training, 42(1), 51–59.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1896080/

Articole din aceeasi categorie

Cele mai citite articole

Cele mai recente articole

Programeaza-te

online

Programeaza-te

online

Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?

Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate

Hai să faci parte din comunitatea Kinetic!

Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.

Ne pare rău :(

Abonarea nu a reușit.

Te rugăm să încerci din nou, acum sau mai târziu.

Felicitări

Înscrierea ta s-a realizat cu succes!

success_ok

Cererea ta a fost înregistrată cu succes