Torticolisul reprezinta o stare de contractilitate exacerbata a muschilor gatului (muschii sternocleidomastoidieni), fapt ce se traduce prin adoptarea unor pozitii anormale ale capului si gatului. Durerea poate sau nu sa se asocieze acestei contractii, cauzele aparitiei sunt multiple si diverse, iar tratamentul poate fi eficient in majoritatea cazurilor.
Afla, in cele ce urmeaza, ce este, mai exact, torticolisul si de cate tipuri poate fi, cum se manifesta acesta atat la copii, cat si la adulti, care sunt cauzele si factorii de risc pentru dezvoltarea afectiunii, cu ce simptomatologie se asociaza si cum se poate depista si trata aceasta patologie.
Ce este torticolisul si de ce apare
Torticolisul reprezinta o afectiune ce intereseaza musculatura gatului, respectiv muschii sternocleidomastoidieni, si presupune o contractie exacerbata la acest nivel, determinand adoptarea unor pozitii anormale ale capului si gatului. De asemenea, particularitatea in torticolis este ca, in timp ce capul poate fi intors intr-o directie, barbia ramane in directia opusa.
Aceasta patologie se poate intalni atat la copil, cat si la adult. Cauzele de aparitie in torticolis sunt multiple si, de multe ori, acestea sunt strans legate de tipul de torticolis implicat.
Printre cauzele de aparitie ale torticolisului se afla:
- Factorul genetic – intereseaza in special subtipul de torticolis congenital si este responsabil mai ales pentru cazurile intalnite la copii;
- Pozitiile vicioase ale gatului, adoptate in timpul somnului;
- Spasmele musculare – produse din diferite motive;
- Agresiunile la nivelul muschilor sternocleidomastoidieni – ca urmare a unor accidente sau drept consecinta a unor arsuri;
- Afectiunile la nivelul coloanei cervicale (ex: hernie de disc).
De cate tipuri poate fi torticolisul
Cu toate ca torticolisul este o afectiune care se poate intalni atat in randul adultilor, cat si la copii si are un tablou clinic cu o simptomatologie relativ asemanatoare in ambele categorii, se pot diferentia mai multe tipuri de torticolis.
O prima clasificare se poate realiza in functie de implicarea sau nu a componentei genetice. Astfel, putem intalni:
- Torticolis congenital – este prezent inca de la nastere, fiind o forma permanenta a bolii;
- Torticolis dobandit – apare secundar altor afectiuni si, in unele cazuri, poate fi temporar si, astfel, sa se remita in timp.
Un alt mod de clasificare in torticolis se poate realiza in functie de modul de producere al afectiunii. Printre aceste tipuri se afla:
- Torticolis simptomatic – este un tip de torticolis ce are o durata aproximativa de una sau doua zile si apare, in general, ca urmare a unei patologii inflamatorii (virale sau infectioase);
- Torticolis temporar (banal) – apare ca urmare a adoptarii unei pozitii vicioase in timpul somnului si se remite spontan, in cateva zile;
- Torticolis spasmodic (distonia cervicala) – reprezinta un tip destul de rar intalnit de torticolis si presupune aparitia unor contractii de tip spasmodic, destul de dureroase la nivelul muschilor sternocleidomastoidieni;
- Sindromul Klippel-Feil – este un tip congenital, permanent de torticolis si apare ca urmare a fuziunii vertebrelor cervicale si limitarii miscarilor normale.
Torticolis la copii
Torticolisul la copii este o afectiune destul de des intalnita si afecteaza in mod egal atat baietii, cat si fetele. Cele mai multe cazuri de torticolis la copil sunt congenitale si apar ca urmare a unei pozitii vicioase intrauterine sau a unui travaliu dificil (ex: care necesita folosirea forcepsului).
Anumite cazuri dintre cele ale nou-nascutilor care prezinta torticolis pot dezvolta displazia de dezvoltare a soldului, o alta afectiune care se poate produce intrauterin. Totusi, o legatura clara intre aceste doua fenomene nu a putut fi stabilita.
Tabloul clinic in cazul copiilor nu este cu mult diferit de cel al adultilor, insa este mai putin diversificat in semne si simptome. Acesta include manifestari precum adoptarea pozitiei vicioase specifice (capul inclinat intr-o parte, barbia in partea opusa), dificultatea la corectarea pozitiei si o alaptare ineficienta, drept consecinta (in cazul sugarilor).
Optiunile terapeutice pot fi utile in corectarea pozitiei vicioase, iar eficienta lor este cu atat mai mare cu cat tratamentul este instituit mai rapid.
Torticolis la adulti
Cel mai adesea, torticolisul la adulti este reprezentat de cel temporar, dezvoltat fie ca urmare a unei pozitii vicioase, fie in urma unei infectii virale sau bacteriene, ce a determinat un status inflamator pronuntat.
Ca urmare a existentei mai multor tipuri de torticolis, tabloul clinic prezent la adult este unul mai vast decat cel din cazul copiilor. Severitatea simptomatologiei poate fi diferita, iar prognosticul poate varia de la remitere spontana pana la prezenta bolii pe tot parcursul vietii.
Optiunile terapeutice sunt multiple, majoritatea dintre ele fiind eficiente in ameliorarea simptomatologiei torticolisului temporar (pana cand acesta se remite) si in reducerea imobilizarii cauzate de torticolisul permanent.
Semne si simptome in torticolis
Tabloul clinic prezent in torticolis este unul sugestiv si, de cele mai multe ori, suficient pentru a putea stabili un diagnostic de certitudine.
Printre semnele si simptomele cele mai intalnite in torticolis se numara:
- Adoptarea unei pozitii vicioase – capul este inclinat intr-o parte, in timp ce barbia este orientata in partea opusa;
- Incapacitatea sau dificultatea extrem de mare in a corecta pozitia vicioasa;
- Durerea la nivelul muschilor gatului (sternocleidomastoidieni) – poate iradia de-a lungul coloanei vertebrale;
- Tumefierea la nivelul muschilor implicati in procesul patologic;
- Spasmele musculare;
- Inegalitatea in inaltime a umerilor – un umar este situat mai sus decat celalalt.
Diagnostic si tratament in torticolis
De cele mai multe ori, pentru un diagnostic de certitudine, sunt suficiente anamneza (istoricul medical al pacientului) si examenul fizic general. Uneori, in cazul in care pot fi prezente simptome comune altor afectiuni, medicul poate opta pentru efectuarea unui RMN.
Tratamentul in torticolis este adaptat tipului de afectiune in cauza. Astfel, se pot administra analgezice si/sau antiinflamatoare, cu scopul ameliorarii durerii si inflamatiei provocate de torticolis sau se pot institui alte scheme de tratament (ex: terapia fizica).
Alte optiuni terapeutice pot include:
- Kinetoterapia – extrem de utila, in special la copiii ce prezinta torticolis congenital; obiectivele principale ale acesteia sunt de tonifiere a musculaturii pe partea neafectata si de alungire a musculaturii pe partea afectata;
- Masajul;
- Pozitionarile corecte ale capului, prin posturi corective si hipercorective;
- Aplicarea unui guler;
- Terapia cu caldura;
- Terapia cu ultrasunete.
In functie de fiecare caz in parte si de raspunsul afectiunii la tratamentul neinvaziv, se poate opta pentru tratamentul chirurgical.
Astfel, torticolisul este o patologie care poate afecta atat copiii, cat si adultii, are mai multe cauze posibile de aparitie si se asociaza cu un tablou clinic divers, dar sugestiv pentru procesul diagnostic. In cele mai multe cazuri, optiunile terapeutice disponibile pot ameliora disconfortul generat de afectiune si pot imbunatati starea de bine per total a pacientului.
Bibliografie:
Torticolis https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/torticollis-wryneck
Tipuri de torticolis https://www.healthline.com/health/torticollis#symptoms
Torticolis la copii https://kidshealth.org/en/parents/torticollis.html
Despre torticolis https://www.emedicinehealth.com/torticollis/article_em.htm
Torticolisul la copil https://www.childrenshospital.org/conditions-and-treatments/conditions/t/torticollis
