Boala Parkinson: simptome, diagnostic si rolul recuperarii medicale

Ce este boala Parkinson?

Care sunt simptomele bolii Parkinson?

Care sunt stadiile bolii Parkinson?

Ce cauze are boala Parkinson?

Care sunt factorii de risc in boala Parkinson?

Cum se diagnosticheaza boala Parkinson?

Ce rol are recuperarea medicala in boala Parkinson?

Managementul general si viata cu boala Parkinson

Pentru persoana diagnosticata, dar si pentru familie si ingrijitori, este esential sa se inteleaga evolutia bolii si optiunile de gestionare. Recuperarea medicala joaca un rol important in mentinerea independentei, reducerea simptomelor si incetinirea progresiei, oferind un sprijin valoros pe parcursul acestei boli.

PROGRAMEAZĂ-TE

Ce este boala Parkinson?

Boala Parkinson este o afectiune neurologica progresiva care afecteaza sistemul nervos central si capacitatea creierului de a controla miscarea. Apare atunci cand celulele nervoase dintr-o zona a creierului numita substanta neagra se deterioreaza si produc tot mai putina dopamina, un neurotransmitator esential pentru coordonarea si fluiditatea miscarilor.

Pe masura ce nivelul de dopamina scade, apar simptome precum tremurul, rigiditatea musculara, incetinirea miscarilor si problemele de echilibru. Boala evolueaza in timp, dar, cu un diagnostic corect si tratamente adecvate, inclusiv recuperare medicala, simptomele pot fi tinute sub control, iar calitatea vietii poate fi mentinuta cat mai mult posibil.

👉Vrei sa iti recapeti mobilitatea si increderea in corpul tau, chiar si dupa diagnosticul de Parkinson? Nu esti singur in aceasta calatorie. Echipa Kinetic te poate ajuta cu programe personalizate de recuperare, adaptate nevoilor tale specifice. Contacteaza-ne pentru o evaluare!

Care sunt simptomele bolii Parkinson?

Boala Parkinson se manifesta printr-o combinatie de simptome motorii si non-motorii, care pot varia ca intensitate si apar treptat, adesea debutand asimetric (pe o parte a corpului).

Simptome motorii principale

  • Tremurul de repaus: miscari involuntare, ritmice, frecvent la maini, picioare sau barbie; apare in repaus si se diminueaza in timpul miscarii voluntare (ex: gestul de „numarat bani”).
  • Bradikinezia: incetinirea miscarilor voluntare, dificultate la initierea miscarilor, senzatia ca miscarile sunt „blocate”.
  • Rigiditatea musculara: incordare permanenta a muschilor, senzatie de intepenire, rezistenta la miscari pasive.
  • Instabilitatea posturala: probleme de echilibru si coordonare, cresterea riscului de caderi (mai frecventa in stadii avansate).

Alte semne motorii frecvente

  • Mers specific, cu pasi mici, tarsaiti, dificultati la intoarcere, blocaje („freezing”).
  • Micrografie: scris de mana din ce in ce mai mic si greu de citit.
  • Hipomimie: reducerea expresiei faciale („fata inghetata”, „mascata”).
  • Dizartrie: vorbire monotona, voce slaba, uneori neclara.

Simptome non-motorii (pot aparea cu ani inaintea celor motorii)

  • Pierderea mirosului (anosmie).
  • Tulburari de somn: insomnie, somn agitat, sindromul picioarelor nelinistite, parasomnii in somnul REM.
  • Constipatie persistenta.
  • Tulburari emotionale: depresie, anxietate, apatie.
  • Oboseala cronica, fara cauza evidenta.
  • Durere musculara sau articulara.
  • Disfunctii cognitive si tulburari de memorie (mai ales in stadii avansate).

Recunoasterea timpurie a acestor semne poate grabi diagnosticul si initierea tratamentului, contribuind la o mai buna gestionare a bolii.

👉Stiai ca exista un „al saselea simt” care te ajuta sa iti mentii echilibrul si sa eviti caderile, mai ales atunci cand te confrunti cu afectiuni neurologice, precum boala Parkinson? Afla ce este proprioceptia, de ce este atat de importanta in recuperare si cum o poti antrena pentru a-ti recapata siguranta in miscare.

Care sunt stadiile bolii Parkinson?

Boala Parkinson evolueaza treptat, iar scala Hoehn si Yahr este folosita pentru a descrie progresia bolii in 5 stadii, de la simptomele usoare pana la afectarea severa a functionalitatii. Fiecare stadiu reflecta gradul de afectare motorie si impactul asupra independentei pacientului.

Stadiul 1 – Simptome usoare, unilaterale

  • Simptomele apar pe o singura parte a corpului.
  • Pot include: tremur de repaus, rigiditate, incetinirea miscarilor.
  • Echilibrul nu este afectat.
  • Activitatile zilnice sunt, in general, neafectate.
  • Simptomele pot fi trecute cu vederea sau atribuite varstei.

Stadiul 2 – Simptome bilaterale, fara afectarea echilibrului

  • Simptomele apar pe ambele parti ale corpului sau afecteaza si trunchiul.
  • Pot include: tremur bilateral, rigiditate, modificari de postura si mers.
  • Echilibrul este pastrat, dar miscarile sunt mai lente.
  • Activitatile zilnice devin mai dificile, dar pacientul ramane independent.

Stadiul 3 – Simptome moderate, afectarea echilibrului

  • Apare instabilitatea posturala – dificultate la schimbarea pozitiei si mentinerea echilibrului.
  • Miscarile sunt vizibil incetinite si ineficiente.
  • Pot aparea episoade de „inghetare” a mersului.
  • Se mentine autonomia, dar cu dificultati in activitatile zilnice.
  • Riscul de caderi creste semnificativ.

Stadiul 4 – Dizabilitate avansata, mobilitate cu ajutor

  • Simptomele sunt severe, dar pacientul poate merge cu sprijin (cadru, baston, ajutor uman).
  • Este dificil sa traiasca fara asistenta zilnica.
  • Tulburarile de postura si echilibru sunt accentuate.
  • Activitatile zilnice necesita ajutor constant.

Stadiul 5 – Stadiu sever, dependenta completa

  • În acest stadiu sever, pacientul este adesea imobilizat la pat sau utilizează un scaun cu rotile.
  • Acesta nu mai poate merge sau sta în picioare fără asistență constantă.
  • De asemenea, pot surveni tulburări cognitive și comportamentale semnificative, inclusiv demența parkinsoniană.

​​Evolutia bolii difera de la o persoana la alta. Cu un diagnostic precoce, tratament medicamentos si recuperare medicala personalizata, pacientii pot incetini progresia bolii, mentinand o buna calitate a vietii pentru o perioada indelungata.

Ce cauze are boala Parkinson?

Cauza exacta a bolii Parkinson este inca necunoscuta. Boala apare atunci cand un numar semnificativ de neuroni dintr-o regiune a creierului numita substanta neagra se deterioreaza si nu mai produc suficienta dopamina, o substanta chimica esentiala pentru controlul miscarilor.

In plus, in creierul persoanelor afectate se observa adesea acumularea unor proteine anormale, numite corpi Lewy, dar rolul lor exact in declansarea bolii nu este complet inteles.

Care sunt factorii de risc in boala Parkinson?

Desi cauza exacta a bolii Parkinson nu este cunoscuta, au fost identificati mai multi factori de risc, ce pot creste probabilitatea de aparitie a bolii:

  • Varsta inaintata – este principalul factor de risc. Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 60 de ani.
  • Predispozitia genetica – anumite mutatii genetice pot creste riscul, mai ales in formele cu debut precoce (YOPD). Totusi, majoritatea cazurilor nu sunt ereditare.
  • Factori de mediu – expunerea indelungata la pesticide, erbicide, metale grele sau solventi industriali a fost asociata cu un risc mai mare.
  • Sexul – barbatii au un risc usor mai crescut decat femeile de a dezvolta Parkinson.
  • Traumatisme craniene repetate – istoricul de lovituri la cap poate contribui la aparitia bolii.

Este important de mentionat ca prezenta unuia sau a mai multor factori de risc nu inseamna automat ca o persoana va dezvolta boala Parkinson, ci doar ca probabilitatea este mai mare, comparativ cu populatia generala.

Cum se diagnosticheaza boala Parkinson?

Diagnosticul bolii Parkinson este, in primul rand, clinic, adica bazat pe observarea simptomelor si pe evaluarea efectuata de un medic neurolog. Iata ce presupune procesul:

Evaluarea istoricului medical

Medicul discuta cu pacientul, pentru a intelege:

  • Debutul si evolutia simptomelor (cand au inceput tremurul, rigiditatea, incetinirea miscarilor etc.)
  • Antecedentele familiale (daca exista cazuri de Parkinson sau alte afectiuni neurologice in familie)
  • Factorii de risc (expunere la toxine, traume craniene, varsta, sex etc.)
  • Simptomele non-motorii (probleme de somn, constipatie, depresie, pierderea mirosului), care pot aparea cu mult timp inainte de cele motorii

Aceasta etapa este esentiala pentru conturarea unei suspiciuni clinice.

Examenul neurologic

Medicul neurolog efectueaza o serie de teste fizice, pentru a observa:

  • Tremurul in repaus (tipic pentru Parkinson);
  • Rigiditatea musculara;
  • Bradikinezia (incetinirea miscarilor);
  • Instabilitatea posturala (in stadiile mai avansate);
  • Simetria simptomelor (Parkinsonul debuteaza adesea pe o singura parte a corpului).

Examenul evalueaza si alte functii neurologice, pentru a exclude alte cauze ale simptomelor.

Raspunsul la Levodopa

Un test util este administrarea unui medicament specific pentru Parkinson, Levodopa. Daca pacientul raspunde pozitiv (simptomele se imbunatatesc vizibil), acest lucru sprijina diagnosticul. Totusi, lipsa raspunsului nu exclude complet boala.

Investigatii paraclinice

Desi nu exista un test de sange sau imagistic, care sa confirme direct Parkinsonul, anumite investigatii pot fi recomandate, pentru a exclude alte afectiuni:

  • RMN cerebral – pentru a identifica leziuni care pot cauza simptome similare (tumori, accidente vasculare, hidrocefalie)
  • CT cerebral – in special la pacientii varstnici, pentru a elimina alte cauze neurologice
  • Analize de sange – pentru a verifica tulburarile metabolice sau alte boli sistemice

In anumite cazuri speciale, se poate recomanda un test imagistic numit DaTScan (scintigrafie dopaminergica), ce poate arata deficitul de dopamina din creier, specific Parkinsonului. Un diagnostic corect si precoce permite inceperea tratamentului la timp si imbunatatirea calitatii vietii pacientului.

Ce rol are recuperarea medicala in boala Parkinson?

Desi tratamentul medicamentos ajuta la ameliorarea simptomelor, nu poate opri evolutia bolii. In acest context, recuperarea medicala devine un element esential in planul de ingrijire a pacientului.

Prin programe specializate de terapie fizica si ocupationala, pacientii pot pastra mai mult timp mobilitatea, independenta si calitatea vietii. Recuperarea nu inseamna doar miscare, ci si strategie pe termen lung, pentru a face fata provocarilor zilnice, aduse de boala.

Abordarea multidisciplinara a recuperarii la Kinetic

La Kinetic, recuperarea pacientilor cu boala Parkinson se bazeaza pe o abordare multidisciplinara, adaptata nevoilor fiecaruia.

Combinam expertiza kinetoterapeutilor, a terapeutilor ocupationali, a logopezilor si a specialistilor in hidrokinetoterapie, pentru a crea un plan integrat, care sustine pacientul din toate unghiurile: fizic, functional si emotional. Aceasta colaborare stransa intre specialisti permite nu doar incetinirea progresiei bolii, ci si cresterea independentei si a calitatii vietii pe termen lung.

Kinetoterapia (si fizioterapia)

Kinetoterapia reprezintă unul dintre pilonii centrali ai recuperării în boala Parkinson. Prin exerciții specifice, pacienții își pot menține sau chiar îmbunătăți mobilitatea, echilibrul și postura. O metodă deosebit de eficientă este LSVT BIG, un program intensiv conceput pentru a crește amplitudinea mișcărilor și pentru a corecta postura deficitară.

Fizioterapia include, de asemenea, tehnici specifice pentru reducerea bradikineziei (incetinirea miscarii) si a rigiditatii musculare, doua dintre cele mai suparatoare simptome ale bolii. Se lucreaza si pe antrenamentul mersului, folosind strategii care ajuta la depasirea blocajelor („freezing”), imbunatatirea lungimii pasului si mentinerea unui ritm constant.

Pe langa acestea, programul de recuperare cuprinde si exercitii de stretching, pentru mentinerea flexibilitatii, antrenamente de forta, pentru stabilitate, si exercitii cardio, care sustin rezistenta fizica si sanatatea generala.

👉Vrei sa te misti mai bine si sa reduci rigiditatea si tremurul? Afla cum te poate ajuta kinetoterapia in recuperarea neuromotorie si ce rezultate poti obtine, cu ajutorul unui plan individualizat.
PROGRAMEAZĂ-TE

Cum ajuta terapia ocupationala pacientii cu boala Parkinson?

Terapia ocupationala are rolul de a ajuta pacientii cu boala Parkinson sa ramana cat mai independenti in activitatile de zi cu zi. Prin strategii personalizate, acest tip de terapie ii invata cum sa gestioneze mai eficient sarcinile cotidiene, precum imbracatul, hranirea si igiena personala, chiar si in prezenta tremurului sau a rigiditatii.

De asemenea, terapeutul ocupational poate sugera modificari ale locuintei, pentru a spori siguranta si accesibilitatea: bare de sprijin in baie, scaune speciale, eliminarea obstacolelor sau adaptarea mobilierului. In plus, sunt recomandate dispozitive ajutatoare, precum tacamuri ergonomice, butoniere adaptate sau sisteme de prindere, care faciliteaza manevrarea obiectelor si reduc efortul.

Este logopedia eficienta in recuperarea pacientilor cu Parkinson?

Logopedia are un rol esential in recuperarea persoanelor cu boala Parkinson, mai ales cand apar dificultati de vorbire sau de inghitire. Una dintre cele mai folosite metode este LSVT LOUD, o tehnica intensiva, care ajuta pacientii sa-si creasca volumul vocii, sa-si clarifice pronuntia si sa-si regleze intonatia, aspecte frecvent afectate in aceasta afectiune.

In plus, sedintele de logopedie includ exercitii pentru muschii faciali, ai limbii si ai gatului, menite sa imbunatateasca articulatia si controlul oral. Logopedul poate lucra si la gestionarea disfagiei, dificultatea de a inghiti, oferind recomandari personalizate pentru a preveni complicatiile, precum aspiratia sau pierderea in greutate.

Cum contribuie hidrokinetoterapia la recuperarea pacientilor cu Parkinson?

Hidrokinetoterapia reprezinta o componenta valoroasa in recuperarea pacientilor cu boala Parkinson. Exercitiile efectuate in apa calda ajuta la relaxarea musculaturii rigide, facilitand miscarea si reducand durerea. Flotabilitatea oferita de apa permite realizarea miscarilor cu efort minim, ceea ce contribuie la imbunatatirea echilibrului, a mobilitatii si a sigurantei, reducand semnificativ riscul de caderi.

Un alt avantaj important este posibilitatea de personalizare a programului de recuperare, in functie de stadiul bolii si de nevoile fiecarui pacient. Inceperea timpurie a hidrokinetoterapiei poate incetini evolutia simptomelor motorii si poate sustine independenta functionala pe termen lung.

Managementul general si viata cu boala Parkinson

Managementul general al bolii Parkinson presupune o abordare integrata, care combina tratamentul medicamentos prescris de neurolog cu adoptarea unui stil de viata sanatos, inclusiv o dieta echilibrata si activitate fizica adaptata, alaturi de suportul psihologic pentru pacient si familie.

Monitorizarea medicala regulata este esentiala pentru ajustarea terapiei si prevenirea complicatiilor, asigurand o gestionare eficienta a bolii si imbunatatirea calitatii vietii pe termen lung.

Tratament medicamentos in boala Parkinson

Tratamentul medicamentos in boala Parkinson este esential pentru gestionarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii. Principalul obiectiv este suplinirea deficitului de dopamina din creier, iar terapia se bazeaza pe administrarea de substante active care sustin acest proces.

Cea mai utilizata substanta este un precursor al dopaminei, care ajuta la ameliorarea simptomelor motorii. In functie de stadiul bolii si de raspunsul pacientului, medicul neurolog poate recomanda si alte clase de medicamente, precum:

  • Agonisti dopaminergici, care stimuleaza receptorii specifici din creier;
  • Inhibitori de monoaminoxidaza B (MAO-B), care incetinesc descompunerea dopaminei;
  • Inhibitori de catecol-O-metiltransferaza (COMT), care prelungesc efectul precursorilor de dopamina;
  • Anticolinergice, folosite uneori pentru controlul tremorului.

Tratamentul este individualizat si ajustat periodic de medicul neurolog, in functie de evolutia bolii si de toleranta pacientului. Este important ca pacientii sa fie monitorizati constant, pentru a asigura eficienta terapiei si a reduce riscul de efecte adverse.

Importanta unui stil de viata sanatos in boala Parkinson

Un stil de viata sanatos joaca un rol crucial in gestionarea bolii Parkinson, contribuind la incetinirea progresiei simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii. Printre elementele esentiale pentru un stil de viata sanatos se numara:

  • Dieta echilibrata, bogata in nutrienti esentiali;
  • Hidratarea adecvata;
  • Activitatea fizica regulata, adaptata capacitatilor pacientului;
  • Evitarea stresului si gestionarea eficienta a acestuia;
  • Odihna suficienta si de calitate.

Aceste practici completeaza tratamentul medicamentos si terapiile specifice, sprijinind mobilitatea, sanatatea mentala si fizica, precum si independenta pe termen lung.

Suportul psihologic pentru pacient si familie

Suportul psihologic este esential atat pentru pacientii cu boala Parkinson, cat si pentru familiile acestora. Diagnosticul si evolutia bolii pot genera emotii puternice precum anxietatea, depresia sau stresul, iar adaptarea la noile conditii de viata necesita timp si resurse emotionale. Consilierea psihologica ajuta pacientii sa-si gestioneze mai bine emotiile si sa-si mentina motivatia in urma tratamentelor si a terapiilor.

In acelasi timp, familia primeste sprijin pentru a intelege boala, pentru a-si adapta asteptarile si pentru a dezvolta strategii eficiente de ingrijire si comunicare. Un astfel de suport contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si la crearea unui mediu mai armonios si sustinator pentru toti cei implicati.

Monitorizare medicala regulata

Monitorizarea medicala regulata este un element cheie in gestionarea bolii Parkinson. Vizitele periodice la medicul neurolog permit evaluarea evolutiei simptomelor, ajustarea tratamentului medicamentos si identificarea din timp a eventualelor complicatii.

Prin monitorizare continua, se poate adapta planul de ingrijire, pentru a raspunde nevoilor in schimbare ale pacientului, imbunatatind calitatea vietii si prevenind agravarea afectiunii. De asemenea, monitorizarea ajuta la coordonarea intre diferitele terapii si la sprijinirea pacientului in procesul complex de recuperare si adaptare la boala.

Intrebari frecvente despre boala Parkinson

Se vindeca boala Parkinson?

Din pacate, nu exista un tratament curativ, insa, la Kinetic, oferim o gama larga de terapii si tratamente care pot ameliora semnificativ simptomele, imbunatatind calitatea vietii:

  • Tratament medicamentos personalizat;
  • Terapii de reabilitare avansate, cu echipamente precum AlterG si MedX;
  • Programe de exercitii adaptate individual;
  • Suport psihologic si social.

Cat poate trai o persoana cu Parkinson?

Boala Parkinson nu este fatala. Cu ingrijire adecvata, multe persoane pot avea o speranta de viata apropiata de cea a populatiei generale. La Kinetic, ne concentram pe:

  • Diagnosticarea precoce si interventia timpurie;
  • Monitorizarea atenta a evolutiei bolii;
  • Ajustarea continua a planului de tratament;
  • Promovarea unui stil de viata sanatos.

Care sunt primele semne ale bolii Parkinson?

Simptomele initiale pot fi subtile. La Kinetic, utilizam evaluari locomotorii complete si tehnologii avansate, pentru a detecta chiar si cele mai fine modificari:

  • Tremur usor la mana sau la deget;
  • Modificari ale scrisului de mana (micrografie);
  • Rigiditate musculara usoara;
  • Schimbari subtile in mers sau postura;
  • Pierderea expresivitatii faciale.

Se acorda grad de handicap pentru boala Parkinson in stadiul 3?

In Romania, gradul de handicap pentru boala Parkinson poate fi acordat in functie de severitatea simptomelor si de impactul asupra functionalitatii zilnice. In stadiul 3 al bolii, cand apar dificultati semnificative in mers, echilibru si indeplinirea activitatilor cotidiene, pacientii pot fi evaluati pentru obtinerea unui grad de handicap.

Evaluarea se face de catre comisia medicala competenta, care tine cont de diagnosticul neurologic, rapoartele medicale si capacitatea de autoservire. Obtinerea gradului de handicap asigura accesul la drepturi si facilitati, menite sa sprijine pacientul in viata de zi cu zi.

Dementa este asociata bolii Parkinson?

Da, dementa poate fi asociata bolii Parkinson, mai ales in stadiile avansate ale bolii. Aceasta afectiune, numita dementa asociata bolii Parkinson, se manifesta prin probleme de memorie, dificultati in gandire si afectarea functiilor cognitive.

Nu toti pacientii cu Parkinson dezvolta dementa, dar riscul creste odata cu evolutia bolii si cu varsta inaintata. Identificarea si gestionarea acestor simptome cognitive sunt importante pentru a asigura o calitate a vietii cat mai buna pacientilor si familiilor acestora.

Boala Parkinson este ereditara?

Boala Parkinson este, in general, considerata o afectiune sporadica, ceea ce inseamna ca majoritatea cazurilor nu sunt cauzate de factori ereditari.

Totusi, in unele situatii rare, exista forme familiale ale bolii Parkinson, in care mutatii genetice specifice pot creste riscul de a dezvolta boala. Aceste cazuri reprezinta un procent mic din totalul pacientilor. Factorii genetici pot interactiona cu alti factori de mediu, contribuind la aparitia bolii. De aceea, este importanta evaluarea medicala si genetica, in situatiile in care exista un istoric familial relevant.

Desi boala Parkinson este o afectiune progresiva, cu gestionare adecvata si o abordare multidisciplinara, calitatea vietii poate fi mentinuta si chiar imbunatatita semnificativ. Este esential ca pacientul sa aiba un rol activ in procesul de recuperare, colaborand indeaproape cu echipa medicala si respectand recomandarile terapeutice, pentru a-si pastra mobilitatea, independenta si bunastarea generala.

Disclaimer: Informatiile din acest material nu inlocuiesc consultul medical sau recomandarile specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie

Parkinson’s Disease: Causes, Symptoms, and Treatments, https://www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease/parkinsons-disease-causes-symptoms-and-treatments

Parkinson’s disease, https://www.nhs.uk/conditions/parkinsons-disease/

What is Parkinson’s?, https://www.parkinson.org/understanding-parkinsons/what-is-parkinsons, accesat pe 11 iunie 2025.

Parkinson disease, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/parkinson-disease

Parkinson’s Disease, https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/parkinsons-disease

Parkinson’s disease, https://www.healthdirect.gov.au/parkinsons-disease

Common Symptoms of Parkinson’s Disease, https://www.apdaparkinson.org/what-is-parkinsons/symptoms/

Mak, M. K., Wong-Yu, I. S., Shen, X., & Chung, C. L. (2017). Long-term effects of exercise and physical therapy in people with Parkinson disease. Nature reviews. Neurology, 13(11), 689–703. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29027544/

Osborne, J. A., Botkin, R., Colon-Semenza, C., DeAngelis, T. R., Gallardo, O. G., Kosakowski, H., Martello, J., Pradhan, S., Rafferty, M., Readinger, J. L., Whitt, A. L., & Ellis, T. D. (2022). Physical Therapist Management of Parkinson Disease: A Clinical Practice Guideline From the American Physical Therapy Association. Physical therapy, 102(4), pzab302. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34963139/

Vescovelli, F., Sarti, D., & Ruini, C. (2018). Subjective and psychological well-being in Parkinson’s Disease: A systematic review. Acta neurologica Scandinavica, 138(1), 12–23. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29696627/

Articole din aceeasi categorie

Cele mai citite articole

Cele mai recente articole

Programeaza-te online

Ai fost deja la noi și ai de programat sedințele de recuperare? Sună la *8800 sau lasă-ne un mesaj prin formular

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate

Intra in cont

Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?

Hai să faci parte din comunitatea Kinetic!

Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.

Câmp obligatoriu
Câmp obligatoriu
Câmp obligatoriu
Email invalid
Câmp obligatoriu
Telefon invalid
M F
Selectează sexul
Alege vârsta
thank_you

Felicitări!

Înscrierea ta s-a realizat cu succes!

Închide
success_ok

Cererea ta a fost înregistrată cu succes