Anamneza

• Orientarea diagnosticului: informatiile despre simptome, debutul lor si evolutie ajuta medicul sa formuleze ipoteze privind cauza problemei de sanatate.
• Identificarea factorilor de risc: istoricul familial, bolile cronice, fumatul, consumul de alcool, profesia sau nivelul de activitate fizica pot influenta riscul pentru anumite afectiuni.
• Alegerea investigatiilor: anamneza ajuta la recomandarea analizelor de sange, radiografiilor, ecografiilor, rezonantei magnetice, consulturilor de specialitate sau altor examinari relevante.
• Prevenirea reactiilor adverse: mentionarea alergiilor, intolerantelor, tratamentelor curente si reactiilor anterioare la medicamente poate preveni administrarea unor substante nepotrivite.
• Stabilirea tratamentului: medicul poate adapta tratamentul in functie de varsta, afectiunile existente, medicatia folosita deja, sarcina, stilul de viata si obiectivele pacientului.
• Monitorizarea evolutiei: compararea informatiilor obtinute la consulturi diferite permite observarea progresului, a aparitiei unor simptome noi sau a raspunsului la tratament.

• Durerea acuta sau cronica: anamneza clarifica localizarea durerii, durata, intensitatea, caracterul acesteia si miscarile sau activitatile care o influenteaza.
• Afectiunile musculo-scheletale: durerile lombare, cervicale, artroza, tendinopatiile, entorsele, traumatismele si limitarile articulare necesita o discutie detaliata despre accidentari, efort si mobilitate.
• Recuperarea postoperatorie: dupa o interventie chirurgicala, anamneza include informatii despre operatie, restrictii de miscare, durere, tratamente si progresul recuperarii.
• Bolile cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, aritmiile, infarctul sau insuficienta cardiaca trebuie mentionate inaintea recomandarii unui program de exercitii sau fizioterapie.
• Bolile neurologice: antecedentele de accident vascular cerebral, neuropatie, epilepsie, scleroza multipla sau afectiuni ale coloanei pot influenta evaluarea functionala si planul de recuperare.
• Alergiile si reactiile la medicamente: acestea sunt relevante pentru siguranta oricarui tratament medicamentos, injectabil sau chirurgical.
• Factorii emotionali: anxietatea, tulburarile de somn, teama de miscare, stresul sau depresia pot influenta perceptia durerii si participarea la recuperare.

Anamneza este realizata de orice medic in cadrul consultului, indiferent de specialitate. Medicul de familie o foloseste pentru evaluarea initiala si orientarea pacientului, iar medicii specialisti o adapteaza problemei pentru care are loc consultatia.

In cazul afectiunilor aparatului locomotor, anamneza poate fi realizata de medicul ortoped, medicul de recuperare medicala, reumatolog sau neurolog. Kinetoterapeutul completeaza evaluarea prin discutii despre nivelul de activitate, dificultatile de miscare, obiectivele functionale si raspunsul organismului la efort.

• Consult medical si examen clinic, pentru corelarea informatiilor relatate cu semnele observate de medic.
• Investigatii suplimentare, atunci cand simptomele sau antecedentele indica necesitatea unor analize, teste functionale sau examinari imagistice.
• Tratament medicamentos, recomandat numai de medic, in functie de diagnostic, afectiuni asociate si tratamentele deja urmate.
• Kinetoterapie personalizata, pentru durere, rigiditate, slabiciune musculara, recuperare posttraumatica sau postoperatorie.
• Fizioterapie, atunci cand este indicata pentru controlul durerii si facilitarea recuperarii functionale.
• Educatie medicala si preventie, prin recomandari adaptate privind postura, activitatea fizica, greutatea corporala, somnul si protejarea articulatiilor.

In cadrul anamnezei, informatiile despre momentul accidentarii, mecanismul de producere, intensitatea durerii, umflarea gleznei si posibilitatea de sprijin pe picior pot orienta evaluarea medicala. Pentru a intelege semnele, gradele de severitate si etapele de recuperare dupa o astfel de leziune, consulta ghidul despre entorsa de glezna.