Craniotabes la bebelus: cand este normal si cand necesita investigatii
Daca medicul ti-a spus ca bebelusul are craniotabes, nu trebuie sa intri in panica. In majoritatea cazurilor, craniotabesul apare la nou-nascuti si sugarii mici ca parte a dezvoltarii normale a craniului si dispare spontan in primele luni de viata.
Ce trebuie sa stii despre craniotabes:
Reprezinta o zona a craniului mai putin mineralizata decat restul osului.
In cele mai multe cazuri este fiziologic si se remite spontan.
Atunci cand persista sau este insotit de alte semne, poate fi asociat cu deficitul de vitamina D si rahitismul.
Diagnosticul este stabilit de medicul pediatru.
Kinetoterapia poate avea un rol important atunci cand exista hipotonie sau intarziere motorie asociata.
Craniotabesul reprezinta o reducere a fermitatii anumitor zone ale oaselor craniului, cel mai frecvent in regiunea occipitala sau parietala. La examinarea medicala, aceste zone pot fi mai moi si mai flexibile decat restul craniului, avand o consistenta comparata in mod traditional cu senzatia unei mingi de ping-pong.
Craniotabesul este un fenomen relativ frecvent la nou-nascuti, fiind raportat la aproximativ 20% pana la 30% dintre acestia, in special in primele luni de viata. La majoritatea nou-nascutilor si sugarilor mici, craniotabesul nu reprezinta o problema de sanatate si face parte din procesul normal de maturizare si mineralizare a oaselor craniului.
Important: Ca parinte, nu incerca sa verifici acest lucru acasa prin apasarea capului bebelusului. Evaluarea trebuie realizata exclusiv de un medic, in cadrul consultului pediatric.
Care este diferenta dintre craniotabesul fiziologic si cel patologic?
Diferenta principala dintre craniotabesul fiziologic si cel patologic consta in contextul in care apare si in evolutia sa.
Tabel cu tipurile de craniotabes:
Tip de craniotabes
Caracteristici
Craniotabes fiziologic
Apare frecvent la nou-nascuti si la sugarii cu varsta sub 3 luni. Nu este asociat cu alte simptome si se remite spontan pe masura ce oasele se mineralizeaza.
Craniotabes patologic
Persista dupa varsta de 3 luni sau este asociat cu alte semne clinice care sugereaza o problema de mineralizare osoasa ori o afectiune metabolica.
Diferenta dintre cele doua forme este importanta deoarece majoritatea sugarilor cu craniotabes fiziologic nu necesita altceva decat monitorizare si controale pediatrice de rutina.
Craniotabesul poate avea cauze fiziologice sau patologice. La multi nou-nascuti si sugari mici, acesta apare ca parte a procesului normal de dezvoltare si mineralizare a oaselor craniului. In alte situatii, poate fi asociat cu afectiuni care influenteaza formarea si rezistenta osoasa, cel mai frecvent deficitul de vitamina D si rahitismul.
Printre cele mai frecvente cauze se numara:
deficitul de vitamina D;
rahitismul;
prematuritatea;
presiunea exercitata asupra craniului in perioada intrauterina;
greutatea mica la nastere;
tulburarile de mineralizare osoasa.
Mai rar, craniotabesul poate fi asociat cu afectiuni precum:
sifilisul congenital;
hiperparatiroidismul congenital;
anumite afectiuni metabolice rare.
Prezenta izolata a craniotabesului nu inseamna automat ca exista o boala. Interpretarea se face intotdeauna in contextul dezvoltarii generale a copilului.
Care este legatura dintre vitamina D, rahitism si craniotabes?
Vitamina D joaca un rol esential in absorbtia calciului si fosforului si contribuie la mineralizarea normala a oaselor. Atunci cand nivelul vitaminei D este insuficient, oasele aflate in crestere nu se mineralizeaza corespunzator si pot deveni mai moi. La sugari, una dintre manifestarile precoce ale acestei probleme poate fi aparitia craniotabesului. Din acest motiv, medicii acorda o atentie deosebita suplimentarii cu vitamina D in primul an de viata.
Sugarii alaptati exclusiv pot avea un risc mai mare de deficit de vitamina D daca nu primesc suplimentarea recomandata de medic. Din acest motiv, respectarea recomandarilor pediatrului privind administrarea vitaminei D este foarte importanta pentru dezvoltarea osoasa normala.
Este important de mentionat ca nu orice bebelus cu craniotabes are rahitism si nu orice craniu moale la nou-nascut indica un deficit de vitamina D.
🔎 Rahitismul poate influenta dezvoltarea oaselor si a musculaturii copilului, iar recunoasterea semnelor din timp este importanta pentru evaluare si tratament. Afla mai multe despre cauzele, simptomele si optiunile de tratament in articolul: Rahitism la copii – simptome, cauze si tratament la Kinetic, clinica de kinetoterapie si fizioterapie unde tehnologia de ultima generatie intalneste expertiza medicala pentru recuperarea completa.
Ce semne pot insoti craniotabesul patologic?
Atunci cand craniotabesul este asociat cu rahitismul sau cu alte tulburari ale mineralizarii osoase, acesta poate fi insotit de semne care sugereaza o afectare mai ampla a dezvoltarii osoase si musculare. Prezenta simptomelor asociate este unul dintre elementele care diferentiaza craniotabesul patologic de forma fiziologica, frecvent intalnita la sugarii mici.
Printre manifestarile care pot insoti craniotabesul patologic se numara:
fontanela anterioara mai larga sau care se inchide intarziat;
intarzierea eruptiei dentare;
hipotonie musculara;
iritabilitate;
intarzierea deprinderilor motorii;
deformari ale membrelor inferioare;
modificari ale cutiei toracice;
crestere insuficienta in greutate sau talie.
Aceste manifestari apar deoarece afectiunile care determina craniotabesul, in special rahitismul prin deficit de vitamina D, pot influenta nu doar dezvoltarea oaselor craniului, ci si cresterea, forta musculara si dezvoltarea motorie a copilului.
Totusi, prezenta unuia sau a mai multor dintre aceste simptome nu confirma automat diagnosticul de rahitism, dar reprezinta un motiv pentru efectuarea unei evaluari medicale suplimentare.
Cum se diagnosticheaza craniotabesul?
Diagnosticul este stabilit in urma consultului pediatric si a examenului clinic. Daca medicul suspecteaza o tulburare de mineralizare osoasa, poate recomanda investigatii suplimentare precum:
calciu seric;
fosfor seric;
fosfataza alcalina;
25-OH vitamina D;
alte analize metabolice, atunci cand este necesar.
Cum se trateaza craniotabesul?
Tratamentul depinde de cauza identificata. In cazul craniotabesului fiziologic nu este necesar un tratament specific, fiind suficienta monitorizarea evolutiei copilului. Daca exista deficit de vitamina D sau rahitism, medicul poate recomanda suplimentare cu vitamina D si corectarea dezechilibrelor nutritionale asociate.
Majoritatea copiilor prezinta o evolutie favorabila atunci cand cauza este identificata si tratata precoce.
Ce rol are kinetoterapia in cazul copiilor cu rahitism?
Kinetoterapia nu trateaza direct craniotabesul si nu inlocuieste tratamentul medical sau suplimentarea cu vitamina D. Totusi, atunci cand rahitismul este insotit de hipotonie musculara, intarziere in dezvoltarea motorie sau dificultati de coordonare, recuperarea medicala poate avea un rol important.
Programul de kinetoterapie este adaptat varstei copilului si urmareste:
In functie de nevoile fiecarui copil, specialistii Kinetic pot realiza evaluari functionale si pot concepe programe personalizate care sa sustina recuperarea si dezvoltarea armonioasa.
🔎 Prin interventie precoce, copiii care prezinta hipotonie sau intarziere motorie asociata rahitismului isi pot imbunatati semnificativ functionarea si participarea la activitatile specifice varstei. Programeaza din timp o evaluare la Kinetic, astfel incat cel mic sa beneficieze de un program de kinetoterapie personalizat.
Clinica Kinetic Sport & Medicine redefineste standardele de recuperare medicala prin combinarea tehnologiei de varf cu expertiza unei echipe tinere si dinamice de kinetoterapeuti cu experienta internationala. Oferim servicii personalizate de kinetoterapie, fizioterapie si terapie manuala, folosind aparatura medicala de ultima generatie pentru diminuarea limitarilor functionale si sustinerea dezvoltarii motorii armonioase.
Ce ar trebui sa faci daca bebelusul are craniotabes?
Respecta programul controalelor pediatrice.
Administreaza vitamina D conform recomandarilor medicului.
Nu incerca sa verifici singur acasa daca exista craniotabes.
Urmareste dezvoltarea motorie si cresterea copilului.
Solicita evaluare medicala daca observi alte simptome asociate.
Discuta cu medicul pediatru orice ingrijorare legata de dezvoltarea osoasa a copilului.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala. Informatiile din acest material nu inlocuiesc consultul medical sau recomandarile specialistului.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual Professional Edition, Vitamin D Deficiency and Dependency (Rickets; Osteomalacia), https://www.msdmanuals.com/professional/nutritional-disorders/vitamin-deficiency-dependency-and-toxicity/vitamin-d-deficiency-and-dependency
MSD Manual Consumer Version, Vitamin D Deficiency (Rickets; Osteomalacia), https://www.msdmanuals.com/home/disorders-of-nutrition/vitamins/vitamin-d-deficiency
National Center for Biotechnology Information (NCBI), MedGen, Craniotabes (Concept ID: C0392452), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/581121
Cureus, Craniotabes in Newborns and the Role of Maternal Vitamin D Deficiency: A Case Series, https://www.cureus.com/articles/314994-craniotabes-in-newborns-and-the-role-of-maternal-vitamin-d-deficiency-a-case-series.pdf
Da. In majoritatea cazurilor, craniotabesul fiziologic dispare spontan in primele luni de viata, pe masura ce oasele craniului se mineralizeaza.
In anumite zone ale craniului, un grad redus de mineralizare poate fi normal la nou-nascuti si sugari mici. Totusi, evaluarea trebuie realizata de medicul pediatru, nu acasa de catre parinti.
Nu. Desi poate aparea in rahitism, craniotabesul este frecvent si la sugarii sanatosi in primele luni de viata. Diagnosticul de rahitism se stabileste pe baza examenului clinic si a investigatiilor recomandate de medic.
Masajele agresive sau incercarile de a verifica consistenta craniului nu sunt recomandate. Orice nelamurire trebuie discutata cu medicul pediatru.
Nu. Craniotabesul in sine nu afecteaza dezvoltarea creierului. Evolutia copilului depinde in principal de cauza care a determinat aparitia sa si de tratamentul aplicat atunci cand este necesar.
Programeaza-te online
Ai fost deja la noi și ai de programat sedințele de recuperare? Sună la *8800 sau lasă-ne un mesaj prin formular
Intra in cont
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?