Ligamentul bifurcat

• Stabilizeaza articulatia calcaneocuboidiana: fasciculul calcaneocuboid ajuta la mentinerea relatiei corecte dintre calcaneu si osul cuboid in timpul sprijinului pe picior.
• Sustine articulatia talonaviculara: fasciculul calcaneonavicular contribuie la stabilitatea articulatiei dintre talus si osul navicular.
• Contribuie la stabilitatea partii mijlocii a piciorului: ligamentul bifurcat limiteaza miscarile excesive dintre oasele tarsului si mentine integritatea articulatiei transverse a tarsului.
• Ajuta la mentinerea boltii plantare: prin stabilizarea articulatiilor piciorului, contribuie indirect la sustinerea boltii longitudinale laterale si la distributia corecta a greutatii corporale.
• Limiteaza miscarile excesive de inversie: in timpul unei rasuciri a piciorului spre interior, ligamentul bifurcat poate reduce deplasarea exagerata a oaselor din partea mijlocie a piciorului.
• Sustine adaptarea piciorului la sol: stabilitatea oferita de acest ligament permite piciorului sa fie flexibil pe terenuri neregulate, dar suficient de rigid in faza de impingere din timpul mersului.
• Contribuie la eficienta mersului: prin mentinerea alinierii structurilor tarsiene, ligamentul bifurcat participa la transmiterea fortelor dintre calcai, talpa si antepicior

• Entorsa ligamentului bifurcat: poate aparea prin rasucirea brusca a piciorului, mai ales atunci cand talpa se intoarce spre interior in timpul mersului, alergarii sau unei cazaturi.
• Ruptura partiala a ligamentului: unele fibre ligamentare pot fi lezate in urma unui traumatism, provocand durere, umflare si sensibilitate in partea externa a mijlocului piciorului.
• Ruptura completa a ligamentului: este mai rara si apare de obicei dupa traumatisme mai importante, accidente sportive sau forte mari de rasucire.
• Fractura prin smulgere la nivelul calcaneului: tractiunea puternica exercitata asupra ligamentului poate produce desprinderea unui mic fragment osos din procesul anterior al calcaneului.
• Entorsa articulatiei transverse a tarsului: afectarea ligamentului bifurcat poate face parte dintr-o entorsa a zonei mijlocii a piciorului, uneori confundata cu o simpla entorsa de glezna.
• Luxatia articulatiei transverse a tarsului: traumatismele severe pot afecta articulatiile stabilizate de ligamentul bifurcat si pot produce deplasarea anormala a oaselor piciorului.
• Durerea persistenta dupa entorsa de glezna: durerea care ramane in partea anterolaterala a piciorului dupa o entorsa poate necesita evaluarea structurilor din partea mijlocie a piciorului, inclusiv a ligamentului bifurcat.

Afectiunile ligamentului bifurcat sunt evaluate de medicul ortoped, medicul de medicina sportiva sau medicul de recuperare medicala. Consultul este important mai ales atunci cand durerea apare in partea externa a piciorului dupa o rasucire, o cazatura sau un impact direct.

Medicul va evalua locul durerii, umflarea, capacitatea de sprijin, mobilitatea gleznei si a piciorului, precum si stabilitatea articulatiilor. Radiografia poate identifica fracturi sau fragmente osoase desprinse. Ecografia poate evalua unele structuri ligamentare si tesuturi moi, iar imagistica prin rezonanta magnetica este utila pentru evidentierea leziunilor ligamentare, a edemului osos si a afectarii articulatiilor din partea mijlocie a piciorului.

• Repaus relativ si limitarea sprijinului, pentru protejarea piciorului in faza acuta a leziunii.
• Aplicarea locala a rece si mentinerea piciorului ridicat, atunci cand exista durere sau umflare dupa traumatism.
• Tratament medicamentos, recomandat de medic pentru controlul durerii si inflamatiei.
• Imobilizare temporara, cu orteza, gleznera sau alte dispozitive, in functie de severitatea entorsei si de stabilitatea piciorului.
• Kinetoterapie personalizata, pentru recastigarea mobilitatii, fortei, echilibrului si stabilitatii gleznei si piciorului.
• Fizioterapie, atunci cand este indicata pentru reducerea durerii si pregatirea pentru reluarea progresiva a mersului.
• Tratament chirurgical, luat in considerare in caz de fracturi instabile, luxatii, rupturi ligamentare severe sau simptome persistente care nu raspund la tratamentul conservator.

Dupa o entorsa care afecteaza ligamentele din partea mijlocie a piciorului, durerea poate scadea inainte ca stabilitatea, echilibrul si controlul miscarilor sa fie recuperate complet. Reluarea mersului, alergarii sau a sportului fara aceasta etapa creste riscul unei noi accidentari, iar un program de kinetoterapie personalizat poate sustine revenirea progresiva si sigura la activitatile obisnuite.