Nucleii bazali

• Reglarea si controlul motor: actioneaza ca un mecanism de „frana” si „accelerator” pentru miscare, facilitand executia miscarilor dorite si inhibandu-le pe cele nedorite sau inutile, prevenind astfel miscarile haotice.
• Invatarea procedurala si formarea obiceiurilor: sunt responsabili pentru memorarea schemelor motorii repetitive si transformarea lor in automatisme (precum mersul pe bicicleta, scrisul sau condusul masinii), permitandu-ne sa efectuam actiuni complexe fara sa ne gandim constient la fiecare pas.
• Controlul tonusului muscular si al posturii: mentine starea de pregatire a muschilor pentru actiune si ajusteaza postura corpului in timp real pentru a mentine echilibrul in timpul miscarii.
• Functii cognitive si emotionale: pe langa rolul motor, sunt implicati in procese de motivatie, recompensa si luarea deciziilor, avand conexiuni stranse cu sistemul limbic.

• Boala Parkinson: cea mai cunoscuta afectiune, cauzata de moartea neuronilor care produc dopamina in aceasta zona, ducand la tremor de repaus, rigiditate musculara si incetinirea miscarilor (bradikinezie).
• Boala Huntington: o afectiune genetica degenerativa care provoaca miscari involuntare, bruste si ample (coree), alaturi de declin cognitiv si tulburari psihiatrice.
• Distonia: O tulburare de miscare caracterizata prin contractii musculare involuntare si sustinute, care forteaza corpul in pozitii anormale, repetitive sau rasucite.
• Sindromul Tourette: o afectiune neuropsihiatrica manifestata prin ticuri motorii si vocale multiple, cauzata de o disfunctie in circuitele inhibitorii ale nucleilor bazali.
• Dischineziile: miscari anormale, involuntare, care pot aparea ca efect secundar al medicatiei pe termen lung sau in urma unor leziuni cerebrale.

Diagnosticul si managementul acestor afectiuni complexe sunt realizate in principal de medicul specialist neurolog, adesea cu supraspecializare in tulburari de miscare. In stadii avansate, poate interveni medicul neurochirurg.

• Tratament medicamentos: administrarea de medicamente care inlocuiesc dopamina (levodopa) sau mimetic al acesteia in Parkinson, respectiv medicamente care reduc miscarile involuntare in coree sau distonie.
• Recuperare medicala si neuro-reabilitare: kinetoterapia este vitala pentru a mentine mobilitatea pacientului, a corecta tulburarile de echilibru si a reeduca mersul (metode precum indiciile vizuale sau auditive pentru „deblocarea” pasilor).
• Stimulare cerebrala profunda (DBS): o procedura neurochirurgicala moderna prin care se implanteaza electrozi in nucleii bazali pentru a regla activitatea electrica anormala si a reduce simptomele motorii refractare la medicamente.

Disfunctia nucleilor bazali este mecanismul central in declansarea bolii Parkinson, afectand direct fluiditatea si initierea miscarilor. Kinetoterapia neurologica joaca un rol crucial in gestionarea acestei afectiuni, folosind exercitii specifice pentru a reeduca creierul si a mentine mobilitatea functionala cat mai mult timp. Citeste acest ghid explicativ Kinetic despre boala Parkinson pentru a intelege cum recuperarea medicala personalizata poate incetini evolutia simptomelor si imbunatati calitatea vietii.