Corpul calos

• Asigura comunicarea rapida si bidirectionala intre cele doua emisfere cerebrale, permitand transferul continuu de informatii motorii, senzoriale si cognitive, astfel incat creierul sa functioneze ca un sistem unitar, nu ca doua parti separate.
• Coordoneaza miscarile corporale complexe care necesita implicarea simultana a ambelor parti ale corpului (coordonare bimanuala), cum ar fi mersul, inotul, cantatul la un instrument muzical, condusul sau prinderea unui obiect cu ambele maini.
• Integreaza perceptiile vizuale primite de la ochiul stang si ochiul drept, procesand informatia pentru a crea o harta tridimensionala corecta a mediului inconjurator, esentiala pentru pastrarea echilibrului in spatiu.
• Faciliteaza procesele superioare de gandire si limbaj, transferand informatia de la zonele responsabile cu vorbirea (situate de obicei in stanga) catre cele care asigura recunoasterea emotionala si spatiala (situate in dreapta).

• Agenezia de corp calos (o malformatie congenitala rara in care fibrele nervoase nu se dezvolta partial sau total in perioada intrauterina, ducand la intarzieri in dezvoltarea motorie si cognitiva).
• Scleroza multipla (o boala neurologica autoimuna care ataca in mod frecvent teaca de mielina ce protejeaza fibrele nervoase din aceasta zona, incetinind sau blocand transmiterea impulsurilor nervoase).
• Accidente vasculare cerebrale (AVC ischemice sau hemoragice care blocheaza fluxul de sange catre aceasta structura centrala, ducand la moartea tesutului nervos).
• Leziuni axonale difuze aparute in urma unor traumatisme cranio-cerebrale severe (accidente auto, caderi de la inaltime) care rup fibrele nervoase de legatura din cauza fortei de forfecare.
• Tumori cerebrale maligne, cum ar fi glioblastomul, care se pot extinde rapid dintr-o emisfera in cealalta traversand corpul calos (fenomen cunoscut sub denumirea de tumora „in aripa de fluture”).

Patologia corpului calos este diagnosticata in principal de medicul specialist neurolog, utilizand investigatii imagistice avansate (RMN cerebral). In cazurile congenitale sunt implicati medicul pediatru si specialistul in genetica medicala, iar in situatii traumatice intervine medicul neurochirurg.

• Tratament medicamentos: nu exista un medicament care sa regenereze fibrele distruse ale corpului calos. Tratamentul vizeaza strict controlul simptomelor (administrarea de anticonvulsivante pentru crizele de epilepsie asociate sau tratament imunosupresor in cazul sclerozei multiple). 
• Neuro-reabilitare si recuperare medicala: kinetoterapia si terapia ocupationala sunt esentiale pentru a stimula neuroplasticitatea creierului (capacitatea altor zone cerebrale de a prelua functiile pierdute), ajutand pacientul sa isi recapete coordonarea, forta musculara si independenta in miscare. 
• Tratament chirurgical: excizia formatiunilor tumorale sau, in cazuri extreme de epilepsie severa necontrolata, procedura de calosotomie (sectionarea chirurgicala a corpului calos pentru a preveni raspandirea „furtunii electrice” dintr-o emisfera in alta).

Corpul calos, fiind foarte bogat in mielina, este una dintre „tintele” principale ale sclerozei multiple. Atacul autoimun asupra acestei punti cerebrale intrerupe comunicarea dintre emisfere, provocand tulburari severe de echilibru si coordonare. Kinetoterapia neurologica este esentiala pentru a compensa aceste deficite. Afla totul despre scleroza multipla si importanta recuperarii medicale.