Reabilitarea pacientilor care au avut COVID-19

Virusul SARS-CoV-2 a infectat milioane de oameni la nivel global. Majoritatea persoanelor au prezentat infectie respiratorie acuta sau tuse, insa au existat si alte simptome care au afectat diverse organe si sisteme (respirator, neurologic, cardiovascular, gastrointestinal etc.), determinand sechele atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, sub forma unor dizabilitati.

Reabilitarea medicala ajuta pacientii sa isi revina dupa infectare, in special pe cei care sufera de sindromul de detresa respiratorie (insuficienta respiratorie acuta severa cu edem pulmonar lezional) in perioada de convalescenta, cei care au fost intubati, dar si pe acei pacienti care au dezvoltat pneumonii interstitiale si prezinta inca dispnee (senzatie de lipsa de aer sau respiratie ingreunata), reducerea rezistentei la efort, scaderea saturatiei de oxigen.

Sechele medicale post COVID-19

Principalele efecte care apar dupa infectarea cu virusul SARS-CoV-2 sunt:

  1. reducerea functiei respiratorii (dispnee, fibroza pulmonara, deficit de expectorare, hiperventilatie);
  2. sechele cardiovasculare (dereglari de ritm, insuficienta cardiaca, miocardite, tromboembolii, coagulopatii);
  3. afectarea musculo-scheletala (reducerea tonusului si a rezistentei fizice, slabiciune musculara, scaderea mobilitatii articulare, dureri musculare, dereglari de echilibru si mers, reducerea tolerantei la efort, limitarea activitatilor cotidiene, hipomobilitate, parestezii);
  4. sindromul post-terapie intensiva si sindromul de oboseala post-virala (lipsa de energie), afectarea comunicarii, disfagia si subnutritia, tulburari de natura psihologica (anxietate, depresie etc.);

Obiectivele recuperarii

Obiectivul reabilitarii este ameliorarea starii fizice si a calitatii vietii si se axeaza pe ameliorarea simptomelor de dispnee, reeducarea respiratorie, imbunatatirea capacitatii fizice pe masura ce intensitatea programului de recuperare creste gradual, adaptarea cardio-respiratorie la efortul fizic, cresterea mobilitatii articulare si a fortei musculare. Reabilitarea pacientilor poate fi inceputa inca din faza acuta (in sectia de terapie intensiva) si continua in faza sub-acuta (cand pacientul are functii vitale stabile), precum si in faza de lunga durata (dupa externare).

Clinica Kinetic Sport & Medicine se ocupa in principal de pacientii aflati in faza de lunga durata, cand acestia sunt stabili, externati, iar specialistii nostri pot crea un program complet de reabilitare personalizat, in functie de evaluare si investigatii, cu scopul cresterii treptate a efortului fizic, a invatarii conservarii energiei, a adaptarii la mediu – atat la domiciliu, cat si la locul de munca.

In baza consultului clinic general va fi evidentiata evaluarea functionala, inclusiv statusul respirator, cardiac, capacitatea de mobilizare si readaptarea pacientului la activitatile de zi cu zi. Exercitiile vor fi realizate in permanenta sub atenta indrumare a kinetoterapeutului.

Se va pune acent pe evaluarea reabilitarii respiratorii, care cuprinde observarea activitatii toracice, amplitudinea activitatii diafragmei, frecventa respiratorie etc.. Pentru a crea un program de reabilitare, este nevoie, in prealabil, si de un consult pneumologic, indeosebi in cazul pacientilor cu tulburari respiratorii persistente. Reabilitarea pulmonara in faza post-acuta include exercitii usoare, reeducarea echilibrului, reeducarea respiratorie, toate cu monitorizarea simultana a parametrilor vitali (frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, tensiunea arteriala, pulsoximetria). In cazul complicatiilor de ordin cardiologic, sunt necesare programe specifice de reabilitare cardiaca adaptate individual in baza evaluarii disfunctiilor cardiace.

In conditiile actuale, cand pandemia inca persista, se pot folosi si mijloacele terapiei online/tele-medicina, dupa ce a fost stabilita schema de reabilitare.

Programul de dupa externare

Protocolul Kinetic Sport & Medicine include urmatoarele etape:

1. Incalzirea

Iti pregateste corpul pentru programul de exercitii cu scopul de a preveni traumatismele. Incalzirea ar trebui sa dureze in jur de 5 minute, iar, la final, ar trebui sa nu resimti senzatia de respiratia accelerata.

  • Ridica incet umerii inspre urechi, apoi relaxeaza-i, revenind la pozitia initiala.
  • Tine bratele libere pe langa corp, roteste incet umerii inainte si inapoi.
  • Stand in picioare cu bratele pe langa corp, gliseaza (lasa sa alunece lin) alternativ cate un brat spre podea aplecand, totodata, corpul in lateral.
  • Ridica si coboara alternativ cate un genunchi.
  • In picioare, flecteaza si extinde gleznele alternativ, pentru fiecare picior.
  • Din pozitia sezut, cu genunchiul intins, executa cercuri in ambele sensuri si repeta si cu celalalt picior.

2. Programul propriu-zis de exercitii

Exercitii de baza

  • Mers pe loc. Daca este necesar, tine-te de un scaun sau de o suprafata stabila.
  • Paseste alternativ pe o treapta sau un prag, cu revenire la pozitia initiala. Daca este necesar, tine-te de balustrada si asaza un scaun in apropiere, pentru a te odihni.
  • Mers pe jos. Utilizeaza un cadru de mers, carje sau baston, daca este necesar. Alege un traseu relativ plat.
  • Alergare sau ciclism. Treci la aceasta etapa doar dupa ce consulti un specialist, deoarece este important sa fii in siguranta din punct de vedere medical.

Exercitii de forta

  • Cu bratele pe langa corp, tine o greutate in fiecare mana cu palmele indreptate spre inainte. Ridica usor partea inferioara a ambelor brate (flexie la nivelul cotului) atunci cand ridici greutatile.
  • Flotari la perete. Asaza mainile pe un perete la nivelul umerilor, cu degetele orientate in sus si picioarele la aproximativ un picior de perete. Mentine corpul drept si, incet, apropie corpul de perete flexand coatele, pe urma impinge usor palmele pe perete extinzand coatele.
  • Ridicare laterala a bratului. Tine o greutate in fiecare mana, cu bratele pe langa corp si cu palmele orientate spre podea. Ridica ambele brate in lateral, pana la nivelul umerilor (dar nu mai sus), si, apoi, coboara-le incet. Poti face acest exercitiu asezat sau in picioare.
  • Genuflexiune (indoirea genunchilor). Coboara trunchiul prin flexia membrului inferior pana atingi un unghi de 90 de grade la nivelul genunchiului, fara ca genunchiul sa depaseasca varful degetului mare de la picior. Poti sa te ajuti de un scaun plasat in spatele genunchilor.
  • Extensie genunchi. Asaza-te pe un scaun cu picioarele apropiate. Extinde alternativ fiecare membru inferior si mentine pozitia finala pentru 3 secunde; revino la pozitia initiala si executa aceeasi miscare cu celalalt picior.
  • Semi-genuflexiune. Stai cu spatele la un perete. Asaza calcaiele la aproximativ un picior de perete. Tine spatele lipit de perete si indoaie incet genunchii, astfel incat spatele sa alunece pe perete, insa nu cobori bazinul mai jos de nivelul genunchilor.

3. Managementul activitatilor zilnice

Reactivarea post-covid este un aspect destul de dificil, mai ales in situatia in care te simti obosit si starea de slabire generala sau senzatia de sufocare sunt persistente – acestea sunt, insa, normale in contextul socului suferit de organism. Orice efort, inclusiv activitatile domestice, necesita un efort mai sustinut in comparatie cu starea de dinainte de imbolnavire. In aceasta situatie, specialistii nostri iti recomanda urmatoarea strategie:

  • Ajustarea asteptarilor pe care le ai cu privire la activitatile pe care le poti desfasura intr-o zi. Stabileste-ti obiective realizabile – inclusiv coboratul din pat, spalatul sau imbracatul sunt toate dovezi importante de progres atunci cand esti foarte obosit, slabit sau te confrunti cu dificultati respiratorii. Retine, deci, ca orice tip de miscare conteaza.
  • Economiseste-ti energia prin efectuarea din pozitia sezut a anumitor activitati – de exemplu, cand faci dus, cand te imbraci sau cand gatesti. Incearca, pe cat posibil, sa eviti acele sarcini care iti impun pozitia ortostatica (statul in picioare), aplecarea sau ridicarea dupa anumite obiecte, precum si statul ghemuit timp indelungat.
  • Fa totul cu masura si incearca sa alternezi sarcinile usoare cu cele dificile. Nu uita sa iti acorzi si timp pentru odihna pe parcursul zilei.
  • Permite-le celorlalti sa te ajute cu sarcinile care inca sunt dificile pentru tine. Ingrijirea copiilor, cumparaturile, pregatirea mesei sau sofatul ar putea fi complicate in acest moment.
  • Incepe treptat activitatile. Nu incerca sa intri in valtoarea activitatilor cotidiene pana nu te simti pregatit pentru a face acest pas.

Cand se impune sistarea reabilitarii

Urmatoarele sunt simptome de alerta care impun sistarea sedintei de reabilitare si revizuirea programului stabilit:

  1. Respiratie superficiala
  2. SaO2 (saturatia oxigenului) scazuta <95%
  3. TA (tensiunea arteriala) (<90/60 sau >140/90)
  4. Frecventa cardiaca peste 100 bpm
  5. Temperatura >37
  6. Dureri in piept
  7. Tuse severa
  8. Vertij (ameteala)
  9. Palpitatii
  10. Pierderea echilibrului
  11. Cefalee (durere de cap)

Consultant: Dr. Iordache Ioana, medic specialist recuperare medicala Kinetic Sport & Medicine

Surse:

https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/09/Ghid-na%C8%9Bional-Reabilitarea-medical%C4%83-a-pacien%C8%9Bilor-cu-infec%C8%9Bia-COVID-19.pdf

http://www.inrmfb.ro/wp-content/uploads/2020/04/REHAB_COVID19.pdf

https://colegiulfizioterapeutilor.ro/wp-content/uploads/2020/03/China-Terapia-de-reabilitare-pentru-pacien%C8%9Bii-cu-COVID-19.pdf

https://colegiulfizioterapeutilor.ro/wp-content/uploads/2020/03/Franta-Recomandari-privind-managementul-fizioterapiei-pacientilor-cu-COVID-19-in-terapie-intensiva.pdf

https://colegiulfizioterapeutilor.ro/wp-content/uploads/2020/03/Franta-Recomandari-privind-managementul-fizioterapiei-pacientilor-cu-COVID-19-in-terapie-intensiva.pdf

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/
S183695532030028X

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/coronavirus/coronavirus-recovery-breathing-exercises

https://uihc.org/health-topics/coronavirus-covid-19-exercise-recommendations